Premierul francez, Sebastien Lecornu, a anunțat suspendarea reformei emblematice a pensiilor promovată de Emmanuel Macron în 2023 până după alegerile prezidențiale din 2027, în încercarea de a câștiga sprijinul deputaților socialiști și de a evita demiterea prin moțiune de cenzură, scrie The Guardian.
Partidul de extremă dreapta Rassemblement National (RN) și formațiunea de stânga radicală France Insoumise (LFI) au depus deja moțiuni de cenzură, ce urmează să fie votate în această săptămână. Lecornu nu are șanse să le respingă fără sprijinul Partidului Socialist (PS), care a avertizat, la rândul său, că ar putea depune propria moțiune.
Premierul, care și-a dat demisia săptămâna trecută, dar a fost reînvestit vineri de președintele Macron, se confruntă cu dificultăți în a obține aprobarea unui buget de austeritate pentru anul viitor, într-un parlament profund divizat, în care niciun grup politic nu deține majoritatea.
Anunțul privind reforma pensiilor – considerat de mulți drept o recunoaștere din partea lui Macron ca înghețarea măsurii care ridica vârsta de pensionare treptat de la 62 la 64 de ani, este singura soluție pentru menținerea lui Lecornu în funcție – a fost făcut marți în fața deputaților.
„Voi propune Parlamentului, începând din această toamnă, să suspendăm reforma pensiilor din 2023 până la alegerile prezidențiale”, a declarat Lecornu. „Nicio creștere a vârstei de pensionare nu va avea loc de acum și până în ianuarie 2028”.
Planul, extrem de impopular și adoptat în 2023 fără vot parlamentar, era considerat unul dintre principalele elemente ale moștenirii economice ale lui Macron. Ministrul de finanțe, Roland Lescure, avertizase săptămâna trecută că suspendarea lui va „costa miliarde până în 2027”.
Lecornu a precizat că suspendarea va costa 400 de milioane de euro în 2026 și 1,8 miliarde de euro în 2027, urmând să beneficieze 3,5 milioane de persoane.
„Această măsură va trebui, prin urmare, compensată financiar, inclusiv prin măsuri de economisire a costurilor”, a adăugat premierul.
Franța se confruntă cu cea mai gravă criză politică din ultimele decenii, după ce Macron a convocat alegeri anticipate în 2024, soldate cu un parlament blocat, împărțit în trei blocuri aproape egale: stânga, extrema dreaptă și alianța centristă a președintelui.
În vârstă de 39 de ani, Lecornu și-a îndemnat noul cabinet să facă tot posibilul pentru a scoate țara din impas și a adopta bugetul de austeritate până la finalul anului. Macron a avertizat că orice vot care ar duce la căderea guvernului va declanșa automat noi alegeri anticipate.
Cei doi predecesori ai lui Lecornu, Michel Barnier și Francois Bayrou, au fost înlăturați din funcție după ce au propus reduceri de cheltuieli publice. Printre măsurile prezentate acum de Lecornu se numără o „contribuție excepțională” impusă marilor companii și celor mai mari averi ale Franței.
Datoria publică a țării se apropie de de două ori pragul de 60% din PIB stabilit prin regulile Uniunii Europene, iar deficitul a atins 5,8% din PIB anul trecut – aproape dublul țintei oficiale a UE.
Mai devreme, marți dimineață, Lecornu s-a întâlnit cu membrii cabinetului său pentru a discuta proiectul de buget pentru 2026, care trebuie adoptat până la sfârșitul anului. El a subliniat că obiectivul principal este reducerea deficitului sub 5% din PIB, pentru a proteja suveranitatea economică a Franței.
Ştiri video recomandate
