Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, se va întâlni, vineri, cu șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și cu premierul Belgiei, Bart De Wever, pentru discuții de urgență, în contextul în care UE se grăbește să salveze planul vital de finanțare pentru Ucraina, scrie The Guardian.
Un purtător de cuvânt al guvernului german a declarat că cei trei lideri vor lua cina în privat, la Bruxelles, în vreme ce oficialii belgieni continuă să fie fermi în opoziția lor referitoare la schema ce prevede utilizarea fără precedent a activelor rusești înghețate.
Pentru a nu risca o lovitură majoră de credibilitate, blocul comunitar european se vede nevoit să găsească urgent o soluție. Totul pare cu atât mai greu, odată cu intensificarea atacurilor Rusiei, al presiunilor Washingtonului cu privire la un acord de pace favorabil Moscovei, precum și al epuizării rapide a fondurilor Kievului și al dificultpților pe care Europa le întâmpină pentru a-și păstra influența în discuțiile conduse de Statele Unite.
Cu două săptămâni înaintea summitului european din 18 decembrie, von der Leyen a prezentat, miercuri, două soluții principale pentru ca UE să strângă zecile de miliarde de euro necesare menținerii finanțării armatei ucrainene și a serviciilor publice de bază.
UE a promis că va menține Ucraina pe linia de plutire anul viitor. Ținta este strângerea a 90 de miliarde de euro pentru a acoperi circa două treimi din necesitățile Kievului pentru 2026 și 2027, a spus von der Leyen, oferind Ucrainei mijloacele de a negocia pacea „dintr-o poziție de forță”.
Blocul european ar putea fie să se împrumute în comun pe piețele internaționale, folosind bugetul european drept garanție, fie să emită un împrumut garantat de activele rusești imobilizate – în mare parte aflate în Belgia – pe care Ucraina le-ar rambursa ulterior din reparațiile de război ce ar reveni Rusiei.
Există însă obstacole pentru ambele variante. Multe state membre nu privesc cu ochi buni ideea unui împrumut comun – care ar trebui rambursat ulterior. De asemenea, ar fi nevoie de unanimitate, greu de obținut având în vedere opozițiile anterioare ale Ungariei față de finanțarea Ucrainei.
Planul privind utilizarea activelor înghețate, propus în urmă cu aproape două luni, continuă să fie respins ferm de Belgia, țara care găzduiește aproximativ două treimi din cele 290 de miliarde de euro aparținând Rusiei și blocate în Occident, în principal la Euroclear, depozitarul de titluri din Bruxelles.
„Este un moment foarte important”, a spus un diplomat dintr-un stat fondator al UE. „Nu e niciodată ușor să ajungi la acord cu 27 de state, știm asta. Dar dacă nu putem face ceva atât de existențial precum finanțarea Ucrainei, atunci am eșuat – noi și Ucraina”.
Logica folosirii activelor drept garanție pentru un împrumut masiv către Ucraina – nu confiscarea lor, considerată de majoritatea experților ilegală – este că ar transmite Moscovei un semnal clar: acela că Ucraina poate continua lupta ani de zile, ceea ce ar întări poziția Kievului la negocieri.
Dar guvernul lui De Wever a susținut în mod repetat că, dacă Rusia ar decide să declanșeze o acțiune juridică de represalii sau să ceară înapoi banii după ridicarea sancțiunilor, Belgia riscă să rămână singură responsabilă pentru sume de ordinul miliardelor.
„Avem sentimentul frustrant că nu am fost ascultați. Textele prezentate de Comisie nu răspund în mod satisfăcător preocupărilor noastre”, a declarat, miercuri, ministrul belgian de externe, Maxime Prevot, cerând în schimb împrumut comun la nivelul UE.
De Wever, naționalist flamand, a mers și mai departe. Premierul belgian a declarat într-un eveniment la Bruxelles, în această săptămână, că „e o idee frumoasă, să furi de la cel rău ca să-i dai celui bun. Dar să furi active înghețate ale unui stat străin nu s-a mai întâmplat niciodată.”
„Chiar și în timpul celui de-al doilea război mondial nu am confiscat banii Germaniei. Într-un război, îngheți activele suverane. Iar la final, partea învinsă trebuie să renunțe la toate sau la o parte dintre aceste active pentru a compensa învingătorii”, a adăugat acesta.
Dar, potrivit lui De Wever, este „o poveste, o iluzie completă” să „ne imaginăm că Rusia va pierde acest război în Ucraina”. Moscova i-ar fi transmis Belgiei că „dacă activele sunt sechestrate, Belgia, și eu personal, vom simți consecințele pentru eternitate”.
Comisia insistă că planul respectă pe deplin dreptul UE și dreptul internațional, iar un „mecanism de apărare în trei trepte” ar proteja Belgia de riscuri juridice – acesta fiind un argument pe care von der Leyen și Merz sunt așteptați să îl susțină la cina de vineri.
Într-un editorial publicat joi în Frankfurter Allgemeine Zeitung, cancelarul german a avertizat că deciziile pe care liderii UE le vor lua în următoarele zile vor „decide problema independenței europene”.
O „Rusie imperialistă” „caută să-și extindă sfera de influență asupra statelor europene” și „se pregătește militar pentru un conflict cu Occidentul”, a spus Merz, adăugând că este esențial „să trimitem Moscovei un semnal fără echivoc” prin utilizarea activelor.
El a spus că Belgia ar trebui să primească garanții că riscurile planului vor fi împărțite în mod echitabil de toate statele membre, fiecare țară „suportând o cotă egală de risc, proporțional cu performanța economică”.
Europa trebuie „să decidă și să modeleze ceea ce se întâmplă pe continentul nostru”, a adăugat el. „Resursele financiare ale unui agresor au fost înghețate legal în jurisdicția statului nostru constituțional. Ce decidem acum va determina viitorul Europei”.
Ştiri video recomandate
