A murit fostul emir al Qatarului, Hamad bin Khalifa Al Thani, șeicul vizionar care a transformat un stat din Golf într-o superputere energetică și a pus bazele influenței globale a Doha.
Fostul emir al Qatarului, Hamad bin Khalifa Al Thani, unul dintre cei mai influenți lideri ai lumii arabe din ultimele decenii, a murit la vârsta de 74 de ani. Anunțul a fost făcut duminică de autoritățile de la Doha, care au decretat mai multe zile de doliu național, coborârea drapelelor în bernă și închiderea instituțiilor publice.
Dispariția sa marchează sfârșitul unei epoci pentru Qatar, statul pe care l-a transformat dintr-un mic producător de petrol, cu perspective economice limitate, într-una dintre cele mai bogate și influente țări ale lumii, grație exploatării uriașelor rezerve de gaze naturale și unei strategii agresive de investiții globale.
Șeicul care și-a înlăturat propriul tată de la putere
Hamad bin Khalifa Al Thani a devenit emir în iunie 1995, după o lovitură de palat fără vărsare de sânge împotriva tatălui său, șeicul Khalifa bin Hamad Al Thani, aflat atunci într-o vizită în străinătate.
La momentul preluării puterii, Qatarul traversa dificultăți economice, iar veniturile din petrol începeau să scadă. Noul lider a mizat însă pe exploatarea câmpului de gaze North Field, unul dintre cele mai mari din lume, și pe dezvoltarea industriei gazelor naturale lichefiate (LNG).
Decizia avea să schimbe definitiv destinul țării.
Arhitectul Qatarului modern
Sub conducerea sa, Qatar a devenit cel mai mare exportator mondial de gaze naturale lichefiate și unul dintre statele cu cel mai ridicat PIB pe cap de locuitor.
În paralel, Hamad bin Khalifa Al Thani a urmărit să transforme Doha într-un actor cu influență globală.
Printre cele mai importante proiecte lansate în timpul domniei sale se numără:
- înființarea televiziunii Al Jazeera, în 1996, care avea să devină unul dintre cele mai influente posturi de știri din lume;
- crearea Qatar Investment Authority, fondul suveran care a investit sute de miliarde de dolari în active din întreaga lume, inclusiv în Harrods, Volkswagen, Barclays sau clubul francez Paris Saint-Germain;
- extinderea relațiilor diplomatice și economice ale Qatarului, transformând emiratul într-un mediator important în conflictele din Orientul Mijlociu.
Cupa Mondială care a schimbat imaginea Qatarului
Una dintre cele mai spectaculoase realizări ale fostului emir a fost obținerea dreptului de organizare a Cupei Mondiale din 2022.
În 2010, FIFA a desemnat Qatarul gazdă a competiției, o decizie care a surprins lumea fotbalului și care a fost ulterior însoțită de acuzații de corupție. Investigațiile oficiale nu au demonstrat însă existența unor nereguli care să ducă la anularea atribuirii turneului.
Pregătirea Campionatului Mondial a presupus investiții uriașe în infrastructură și construcția unor stadioane ultramoderne.
Totuși, proiectul a fost umbrit de criticile privind condițiile de muncă ale muncitorilor migranți și de acuzațiile referitoare la respectarea drepturilor omului. Organizațiile internaționale au atras atenția asupra numărului mare de decese în rândul muncitorilor veniți din Asia de Sud, în timp ce autoritățile qatareze au susținut că nu toate cazurile au avut legătură cu proiectele dedicate Cupei Mondiale.
De asemenea, legislația privind libertățile civile și relațiile între persoane de același sex a generat critici constante din partea organizațiilor pentru drepturile omului.
Abdicarea rar întâlnită în lumea arabă
În 2013, Hamad bin Khalifa Al Thani a surprins lumea arabă prin decizia de a abdica voluntar în favoarea fiului său, Tamim bin Hamad Al Thani, într-un gest rar întâlnit în monarhiile din regiune.
De atunci, fostul emir s-a retras treptat din viața publică, însă a continuat să fie considerat arhitectul politicilor care au transformat Qatarul într-un actor global.
Reacții internaționale
Moartea fostului emir a provocat reacții din partea liderilor lumii.
Regele Charles al III-lea și regina Camilla au transmis că Hamad bin Khalifa Al Thani și-a dedicat viața dezvoltării Qatarului și bunăstării poporului său.
Premierul indian Narendra Modi l-a descris drept „un lider vizionar” care a condus Qatarul către prosperitate și dezvoltare, iar India a declarat o zi de doliu național în memoria fostului suveran.
Prin reformele economice, investițiile strategice și ambiția de a transforma un mic stat din Golf într-un centru financiar, energetic și diplomatic de prim rang, Hamad bin Khalifa Al Thani rămâne figura care a modelat Qatarul modern și a schimbat echilibrul de putere din Orientul Mijlociu.
Cine a preluat puterea în Qatar
Moartea fostului emir nu schimbă conducerea statului.
Puterea rămâne în mâinile actualului emir, Tamim bin Hamad Al Thani, care conduce Qatarul din 2013 și a continuat direcțiile strategice stabilite de tatăl său.
Sub conducerea lui Tamim, Qatar și-a consolidat poziția diplomatică, devenind unul dintre principalii mediatori în negocierile dintre Statele Unite, Israel și Hamas, dar și un partener-cheie al Washingtonului în Orientul Mijlociu.
Episodul „Palatul Zburător” și relația cu Donald Trump
Moștenirea diplomatică lăsată de Hamad bin Khalifa Al Thani a fost continuată și de fiul său, emirul Tamim.
În octombrie 2025, o simplă escală tehnică a aeronavei Air Force One la baza americană Al-Udeid din Qatar s-a transformat într-o întâlnire diplomatică neprogramată.
Emirul Tamim bin Hamad Al Thani a mers personal la baza militară și a urcat la bordul avionului prezidențial american pentru a-l saluta pe Donald Trump.
„Nu îl voi lăsa să decoleze până nu vin să-i spun bună ziua”, a declarat liderul Qatarului, în timp ce stătea alături de președintele american.
Trump i-a răspuns cu elogii, afirmând că emirul este „unul dintre marii conducători ai lumii” și lăudând rolul Qatarului în medierea armistițiului temporar din Gaza și în eforturile diplomatice din Orientul Mijlociu.
Întâlnirea a venit la câteva luni după ce statul qatarez îi oferise lui Donald Trump un avion prezidențial Boeing 747 evaluat la aproximativ 400 de milioane de dolari, supranumit în presa internațională „Palatul Zburător”.
Gestul, precum și anunțarea simultană a unui parteneriat economic de aproximativ 1.200 de miliarde de dolari între Washington și Doha, au alimentat controverse și întrebări privind potențiale conflicte de interese, pe fondul criticilor persistente la adresa bilanțului Qatarului în materie de drepturi ale omului.
