James D. Watson, omul de știință american care, împreună cu Francis Crick, a descoperit structura în dublu helix a ADN-ului - una dintre cele mai importante realizări din istoria științei -, a murit la vârsta de 97 de ani, a anunțat Cold Spring Harbor Laboratory, institutul la care a lucrat timp de decenii, potrivit AP.
Descoperirea, făcută în 1953, când Watson avea doar 24 de ani, a schimbat radical medicina, genetica, criminalistica și înțelegerea modului în care funcționează viața.
Pentru această contribuție, Watson a primit în 1962 Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină, alături de Crick și Maurice Wilkins.
O descoperire care a schimbat lumea
Modelul de „scară răsucită” al ADN-ului, format din două lanțuri care se încolăcesc unul în jurul celuilalt, a explicat pentru prima dată cum este stocată și copiată informația genetică în celule.
Simbolul dublului helix a devenit ulterior o emblemă universală a științei, apărând în artă, cultură populară și chiar pe timbre.
Descoperirea a deschis drumul către genetica modernă: secvențierea genomului uman, identificarea criminalilor și a rudelor prin probe ADN, terapia genică și discuțiile etice despre modificarea genetică a oamenilor.
„Francis și cu mine am făcut descoperirea secolului — era clar încă de atunci”, spunea Watson mai târziu. „Dar nu aveam cum să anticipăm impactul uriaș pe care urma să-l aibă asupra științei și societății.”
O carieră strălucită, umbrită de controverse
După succesul descoperirii, Watson a devenit profesor la Harvard, unde a creat un program de biologie moleculară, iar din 1968 a condus Cold Spring Harbor Laboratory din New York, transformându-l într-un centru major de cercetare în domeniul cancerului și al geneticii.
A avut un rol-cheie și în lansarea Proiectului Genomului Uman, contribuind la cartografierea codului genetic al omului.
Totuși, reputația sa a fost afectată în ultimii ani de viață de o serie de declarații considerate rasiste și sexiste. În 2007, a provocat un scandal uriaș după ce a afirmat că „inteligența persoanelor de culoare nu este egală cu cea a albilor”. A fost suspendat din funcție, apoi s-a retras din activitate.
Într-un interviu din 2019, Watson a spus că nu și-a schimbat opiniile, iar institutul Cold Spring Harbor i-a retras toate titlurile onorifice, calificând declarațiile sale drept „reprobabile și nefondate științific”.
Francis Collins, fost director al Institutului Național de Sănătate din SUA, spunea atunci:
„Realizările sale științifice sunt geniale, dar părerile sale despre rasă și societate sunt profund greșite și dureros de ofensatoare.”
Omul din spatele savantului
James Dewey Watson s-a născut la Chicago, pe 6 aprilie 1928, într-o familie care „iubea cărțile, păsările și Partidul Democrat”, după cum îi plăcea să spună. A fost un copil precoce: a intrat la universitate la 15 ani, a absolvit la 19 și a obținut doctoratul în zoologie la 22.
La 23 de ani a ajuns la Universitatea Cambridge, unde l-a cunoscut pe Francis Crick — o întâlnire descrisă de biografi drept „dragoste intelectuală la prima vedere”.
Cei doi au lucrat împreună pentru a descifra structura ADN-ului, folosind inclusiv datele obținute de Rosalind Franklin, o cercetătoare britanică ale cărei contribuții au fost recunoscute abia după moartea ei.
Watson a povestit momentul descoperirii în bestsellerul său The Double Helix, publicat în 1968: „Când am văzut cum piesele se potrivesc perfect, am știut imediat — era pur și simplu frumos.”
O moștenire complexă
Pe lângă realizările sale științifice, Watson a fost un scriitor influent și un promotor al cercetării genetice. Tot el a fost printre primii oameni ale căror genomuri personale au fost secvențiate complet.
În 2014, și-a scos la licitație medalia Nobel, care a fost vândută cu 4,7 milioane de dolari — cea mai mare sumă obținută vreodată pentru un premiu Nobel — dar cumpărătorul i-a returnat-o ulterior.
„Nu am nevoie să existe o clădire care să-mi poarte numele”, spunea Watson într-un interviu din 2018. „Am deja dublul helix.”
Ştiri video recomandate
