O investigație în stilul lui Sherlock Holmes a dezvăluit metoda antică pentru obținerea pigmentului uimitor cunoscut sub numele de albastru Maya - și este diferită de o metodă anterioară descoperită în urmă cu aproape 20 de ani de același cercetător, scrie Live Science.
Albastrul Maya, descoperit de cercetătorii moderni în 1931, nu este un pigment ușor de obținut. Având culoarea unui cer azuriu, acest pigment a fost folosit în perioada 300 î.Hr. - 300 d.Hr.
Albastrul Maya este un pigment extrem de neobișnuit, deoarece este un amestec de indigo organic și un mineral argilos anorganic numit paligorskit. Culoarea albastră bogată nu se estompează în timp; și-a menținut vibranța chiar și în pădurile tropicale aspre din sudul Mexicului și din Guatemala, unde civilizația Maya a prosperat.
› Vezi galeria foto ‹
Timp de decenii, oamenii de știință au încercat să descifreze metoda precisă de fabricare a albastrului mayaș, dar nu au reușit până în 2008. Analizând urmele pigmentului găsite pe ceramica de pe fundul unei fântâni de la Chichén Itzá, un sit mayaș din Peninsula Yucatán, o echipă de cercetători condusă de Dean Arnold, profesor de antropologie la Muzeul Field din Chicago, a stabilit că cel mai important ingredient al albastrului mayaș era de fapt o tămâie sacră numită copal. Prin încălzirea amestecului de indigo, copal și paligorskit la foc, mayașii au produs pigmentul unic.
Însă, la reuniunea anuală a Societății Americane de Arheologie din Denver, pe 25 aprilie, Arnold și-a prezentat descoperirea unei a doua metode de creare a albastrului Maya. Noua cercetare a fost publicată în cartea lui Arnold, „ Maya Blue ” (University Press of Colorado, 2024).
După ce a examinat cu atenție o duzină de boluri mayașe descoperite la Chichén Itzá, Arnold și-a dat seama că reziduurile albe din vase erau probabil paligorskite măcinate când erau umede, ceea ce ar fi lăsat urme în micile fisuri lăsate de uneltele de șlefuit în oale. Examinarea microscopică a celor 12 boluri a dezvăluit, de asemenea, tulpini minuscule de plante arse, iar baza bolurilor a arătat că acestea erau încălzite de jos, conform muncii sale de detectiv.
„Prin urmare, observațiile acestor boluri oferă dovezi că mayașii antici foloseau această metodă ca o a doua modalitate de a crea albastrul mayaș”, a spus Arnold în prezentare.
Însă albastrul mayaș nu era doar o vopsea frumoasă, a declarat Arnold pentru Live Science. Face parte și din moștenirea culturală mayașă. „Aceasta este o descoperire genială pe care au făcut-o, iar se pare că cunoștințele despre ea erau limitate la specialiști precum preoții”, a spus el.
Arnold crede că albastrul mayaș era deosebit de important în sacrificiile aduse zeului ploii mayașe Chaak (scris și Chaac și Chac) în perioadele de secetă. Rezultatul, a spus Arnold, „este probabil și o încarnare a zeului ploii Chaak în acest bol după ce îl încălzești”.
Întrebarea despre cum au fabricat mayașii acest pigment albastru nu este însă complet rezolvată. Arnold a spus că cercetările viitoare vor include un studiu microscopic al rămășițelor plantelor găsite în boluri pentru a vedea dacă se poate determina genul și specia care au produs culoarea albastră.
Ştiri video recomandate
