În urma excluderii intens mediatizate a lui Thélyson Orélien din cursa pentru Premiul Goncourt, trei antreprenori din Franţa au venit cu această nouă inițiativă şi au lansat un premiu literar pentru lucrări scrise cu ajutorul inteligenței artificiale. Juriul va fi prezidat de eseistul Jacques Attali.
În urma cazului intens mediatizat al excluderii lui Thélyson Orélien din cursa pentru Premiul Goncourt, după ce autorul franco-haitian a fost acuzat că a folosit inteligența artificială pentru a-și scrie cel mai recent roman, “C’était ça ou mourir”, în Franța a fost instituit un nou premiu literar: Premiul Pascal. Distincția este deschisă lucrărilor literare redactate cu ajutorul unor programe de tip „chatbot”, cu condiția ca autorul să dezvăluie modul în care algoritmul a fost integrat în procesul de creație.
Potrivit cotidianului Le Monde, preluat de La Repubblica, juriul acestui nou premiu va fi prezidat de o figură marcantă a intelectualității franceze: eseistul Jacques Attali. Lucrările, cu o lungime de până la 300.000 de caractere, pot fi înscrise până la sfârșitul lunii noiembrie, fiind necesară și o documentație tehnică prin care să se explice ce modele de limbaj sau asistenți digitali au fost utilizați.
Toate lucrările participante trebuie să fie inedite şi să nu fi fost publicate anterior. „Sunt permise toate modelele lingvistice de mari dimensiuni: ChatGPT, Claude, Gemini, Mistral, LLaMA și orice alt LLM. Instrumentul utilizat trebuie specificat în dosarul tehnic. Această informație este destinată juriului și nu constituie un criteriu de excludere”, se precizează pe site-ul premiului.
Premiul poartă numele matematicianului și filosofului francez Blaise Pascal (1623–1662). Acesta a fost inițiat de trei antreprenori: Philippe Rodriguez, Albin Serviant și Gilles Mentré. Rodriguez, în vârstă de 55 de ani, este bancher de investiții specializat în fuziuni și achiziții. Acesta a scris mai multe eseuri și a declarat că explorează de mult timp posibilitățile oferite de inteligența artificială generativă.
Potrivit publicației Le Monde, la începutul acestui an, Philippe Rodriguez a utilizat această tehnologie pentru a reconstitui amintiri din tinerețea tatălui său în Algeria, folosind fotografii, documente și diverse modele lingvistice atât gratuite, cât și contra cost. „Trebuie să încetăm să mai negăm existența inteligenței artificiale”, a spus acesta. „Trebuie să îmbrățișăm această tehnologie, având în vedere că nu o putem «dez-inventa».”
Potrivit unei relatări dintr-un ziar francez, bancherul îi propusese lui Philippe Claudel, președintele Academiei Goncourt, înființarea unui „Premiu Goncourt pentru IA”, în primăvara anului trecut. Claudel a refuzat fără să știe că, doar câteva luni mai târziu, cel mai prestigios premiu literar din Franța avea să transforme spectrul utilizării inteligenței artificiale într-o realitate concretă: excluderea lui Thélyson Orélien a marcat un punct de cotitură decisiv.
Bancherul l-a contactat apoi pe Attali, economist și intelectual polivalent care a lucrat alături de François Mitterrand și a remarcat: „În muzică, marii artiști folosesc tehnica eșantionării (sampling). Același lucru se va întâmpla și în literatură, însă este esențial ca lucrurile să fie clar enunțate și ca drepturile de autor să fie respectate”. De asemenea, a solicitat ca premiul să fie acordat unui eseu, mai degrabă decât unui roman. În plus, a impus introducerea unei clauze în regulamentul concursului, descrisă de publicaţia Le Monde drept „foarte în stilul lui Attali”, prin care se stipulează că premiul trebuie să pună în valoare „un text care permite umanității să avanseze pe calea către înțelepciune și către conservarea sa, precum și a mediului înconjurător”.
Fondatorii Premiului Pascal s-au angajat să găsească o editură pentru câștigător, care va fi anunțat în cadrul unei ceremonii oficiale programate pentru luna decembrie. „În general, reacția din partea lumii literare a fost foarte conservatoare”, a declarat pentru Le Monde Albin Serviant, cofondator al premiului. Acesta a adăugat: „Scopul Premiului Pascal nu este de a susține că inteligența artificială va înlocui autorul, ci mai degrabă de a deschide o dezbatere, de a analiza conceptele de gust, stil și creație și de a vedea, în mod concret, ce poate rezulta dintr-o scriitură susținută de inteligența artificială.”
Între timp, în Italia, de exemplu, editura Rizzoli nu a decis încă dacă va publica volumul lui Thélyson Orélien, o lucrare pentru care a achiziționat deja drepturile și a comandat o traducere. Autorul, care a fost, de asemenea, exclus din cursa pentru premiile literare Femina și Décembre, a fost între timp abandonat de editura sa canadiană, Boréal. Deocamdată, Rizzoli precizează doar că „își rezervă dreptul de a lua o decizie în lunile următoare”.
În acest răstimp, Premiul Goncourt se pregătește să introducă o nouă clauză în viitorul său regulament de înscriere, specificând în mod explicit că volumul câștigător trebuie „să fie scris de ființe umane”.
