În timp ce restul lumii e cu gândul la Crăciun, un oraș din Italia se pregătește de Paște. Ce se ascunde în spatele obiceiului

În timp ce în restul lumii începe febra Crăciunului - târguri, vin fiert, patinoare și luminițe - locuitorii unui oraș sicilian au trecut deja cu gândul la sărbătoarea următoare: Paștele.

Caltanissetta, situat chiar în inima celei mai mari insule din Marea Mediterană, este renumit în toată Italia pentru procesiunile și ceremoniile sale pascale spectaculoase.

Aici, Paștele nu înseamnă iepurași și ouă de ciocolată, ci figuri în mărime naturală care înfățișează Patimile lui Hristos în detalii tulburătoare, credincioși desculți care străbat străzile orașului și chiar predarea simbolică a cheilor orașului unui localnic, scrie CNN. În trecut, tradiția includea chiar și eliberarea unui deținut - o practică abandonată între timp.

O tradiție veche de secole

Sărbătorile pascale din Caltanissetta, la care se întorc anual mii de emigranți din întreaga lume, datează de câteva secole. Momentul central are loc în Joia Mare, când are loc procesiunea „varelor” - scene uriașe din drumul spre Golgota, purtate pe platforme cu roți prin oraș, de la apus până târziu în noapte.

Cele 16 „vare”, dintre care 15 au fost realizate între 1883 și 1902 de artiștii Francesco și Vincenzo Biangardi, tată și fiu originari din Napoli, sunt capodopere din hârtie mâché, ipsos și lemn. Fiecare scenă, ridicată la nivelul umerilor, îl arată pe Hristos în momentele cheie ale drumului spre cruce - biciuit, căzând sub greutate, mângâiat de Veronica sau coborât de pe cruce în brațele Mariei.

‹ ›

Procesiunea care transformă orașul

La ora 20 fix, fiecare grup pornește cu fanfara proprie, iar sunetele marșurilor funebre răsună pe străzile înguste. Fiecare „vară” este împinsă de o echipă de bărbați, coordonați de un conducător elegant, îmbrăcat în frac, care bate cu un baston metalic în platformă pentru a da semnale de oprire sau pornire.

În fața procesiunii merge o femeie, numită „cuntastoria”, care recită în dialect sicilian povestea evangheliilor. Mii de oameni ies din case sau se adună în piața catedralei pentru a urmări cortegiul, care se întinde până târziu în noapte.

Fiecare „vară” aparține unei bresle - brutari, fierari, tâmplari, instalatori sau foști mineri - un omagiu adus tradițiilor orașului și protecției divine. Unele au fost comandate chiar de mineri care au supraviețuit unor explozii din minele de sulf, foarte active în secolul al XIX-lea.

Căpitanul orașului și „Cristo Nero”

Miercurea dinaintea Paștelui are loc o altă tradiție importantă: „Real Maestranza”, adunarea breslelor istorice ale orașului. „Căpitanul” ales primește simbolic cheia orașului de la primar și devine, pentru o săptămână, „stăpânul” Caltanissettei - o amintire a vremurilor medievale, când orașul se apăra de invazii.

Însă cea mai emoționantă procesiune are loc în Vinerea Mare, când localnicii duc prin oraș statuia „Cristo Nero” - Hristosul Negru - o sculptură din lemn considerată miraculoasă și numită „Domnul Orașului”.

Legenda spune că a fost descoperită în 1618 de niște culegători de ierburi sălbatice (fogliamari), care au găsit crucifixul într-o peșteră, între două lumânări aprinse. Când au încercat să-l curețe, culoarea sa s-a închis din nou, de unde și numele. Studiile moderne arată că sculptura este de origine bizantină.

În timpul procesiunii, membrii breslelor și credincioșii merg desculți prin oraș, unii purtând lanterne sau săbii, în timp ce fogliamari intonează cântări în siciliană și latină. Aproximativ jumătate dintre cei 60.000 de locuitori ai Caltanissettei participă la acest ritual impresionant, în care emoția credinței se împletește cu tradiția.

Tradiții care nu mor

Pentru locuitorii din Caltanissetta, aceste procesiuni nu sunt doar manifestări religioase, ci parte din identitatea lor. Fotografiile „varelor” se află tot anul în vitrinele magazinelor, iar cofetăria locală De Fraia produce „spina santa” - un desert inspirat de coroana de spini, umplut cu dulceață de afine, creat pentru vizita Papei Ioan Paul al II-lea în 1993.

„Aceste tradiții ne amintesc cine am fost mereu”, spune Salvatore Petrantoni, consilierul local responsabil cu evenimentele pascale. „Fiecare ‘vară’ e o parte din sufletul orașului”.

Regizorul Tony Gangitano, originar din Caltanissetta, care a realizat filmul U Cristu Truvatu, premiat la festivalul de la Taipei, spune că păstrarea acestor obiceiuri este esențială: „Ele sunt rădăcina identității fiecărui oraș și fiecărui om. Dacă nu ne cunoaștem trecutul, nu putem înfrunta prezentul”.