Cele mai recente date internaționale arată că Africa subsahariană rămâne regiunea cu cele mai sărace state din lume, însă clasamentele diferă în funcție de metodologia folosită și de perioada de raportare. În anul 2025, diferențele dintre economiile lumii au rămas izbitoare, iar cele mai sărace țări rămân prinse într-un cerc al foametei și conflictelor armate.
Atenție, urmează informații care vă pot afecta emoțional!
Conform datelor privind PIB-ul pe cap de locuitor ajustat la paritatea puterii de cumpărare (PPP), Sudanul de Sud se află în fruntea listei statelor cu cel mai mic venit mediu pe cap de locuitor la nivel global, cu mai puțin de 1.000 de dolari PPP, urmat de Burundi, Republica Centrafricană, Malawi, Mozambic, Somalia, Republica Democrată Congo, Liberia, Yemen și Madagascar, potrivit StatRanker.
Aceste țări, majoritatea situate în Africa subsahariană și în Orientul Mijlociu, se confruntă cu instabilitate politică, conflicte prelungite, infrastructură deficitară și dependență economică de agricultură, condiții care mențin sărăcia la niveluri extreme chiar şi în 2025.
Diferențe uriașe față de cele mai bogate țări
În contrast, clasele superioare ale economiilor mondiale sunt dominate de state cu resurse puternice, sectoare financiare dezvoltate sau industrii competitive. Datele pentru 2025 indică faptul că la capătul opus al spectrului se situează țări precum Singapore, Luxembourg, Macao SAR, Irlanda și Qatar, toate având PIB per capita PPP mult peste 100.000 de dolari.
Alte state cu venituri ridicate includ Norvegia, Elveția, Brunei Darussalam, Guyana și Statele Unite, acestea din urmă reflectând forța unei economii diversificate, cu sectoare tehnologice, financiare și industriale puternice.
În aceste societăți, nivelul de trai mediu, măsurat prin venitul ajustat la puterea de cumpărare, este de zeci de ori mai mare decât în economiile cele mai sărace.
Zeci de milioane de copiii mor anual de foame
În pofida progreselor la nivel global în reducerea foametei, problemele legate de securitatea alimentară și nutriția copiilor rămân acute în multe dintre țările cele mai sărace.
Raportul ONU privind starea securității alimentare și nutriției în lume arată că în 2024 aproximativ 673 de milioane de oameni au experimentat foamete, iar aproape una din cinci persoane din Africa s-a confruntat cu foamea severă.
În regiunile afectate de conflicte sau insecuritate alimentară, ratele de malnutriție sunt ridicate și pun în pericol sănătatea copiilor.
În 2025, conform unei analize a Organizației Salvați Copiii, publicată în octombrie 2025, aproximativ 118 milioane de copii la nivel mondial au fost afectați de foame până în acel moment al anului, dintre care în jur de 63 milioane au ajuns în această situaţie din cauza conflictelor, iar unii dintre ei s-au confruntat cu niveluri de foame atât de severe (nivelul IPC 4+) încât riscul de deces era foarte ridicat. Dintre aceștia, 11 milioane de copii se aflau la nivelurile cele mai grave de foamete.
„F2025 a fost un an devastator pentru copiii din zonele de conflict”
„2025 a fost un an devastator pentru copiii care trăiesc în cele mai grave zone de conflict din lume, conflictele împingând peste 60 de milioane de copii în foamete, inclusiv peste 11 milioane care se confruntă cu niveluri de urgență ale foametei, ce impun măsuri disperate de supraviețuire pentru a preveni riscul de deces.” a transmis Hannah Stephenson, șefa departamentului de advocacy pentru foamete și nutriție a organizației Salvați Copiii.
„În secolul XXI, foametea este provocată de om și poate fi prevenită. Niciun copil nu ar trebui să moară astăzi din cauza foametei sau a malnutriției. Fără suficientă hrană sau o nutriție adecvată, copiii nu pot învăța, nu se pot juca și nu se pot dezvolta. Ei ar trebui să fie în siguranță, să exploreze alături de prieteni sau să își dezvolte mintea la școală, nu să își facă griji de unde va veni următoarea masă.
Comunitatea internațională are puterea de a opri crizele alimentare prin eforturi pentru încetarea conflictelor care le generează, prin protejarea fermă și investițiile în primele 1.000 de zile de viață, când intervențiile pot face diferența decisivă, și prin construirea unor sisteme alimentare și de sănătate mai reziliente. Eradicarea foametei necesită soluții politice urgente pentru rezolvarea acestor conflicte și garantarea accesului umanitar neîngrădit.”, a mai spus aceasta, în octombrie 2025.
Țările cele mai slab dezvoltate din lume
În paralel, Organizația Națiunilor Unite nu publică un clasament al sărăciei strict pe baza veniturilor, ci operează cu o categorie oficială denumită „Least Developed Countries” (LDC – cele mai puțin dezvoltate țări). Clasificarea ONU, actualizată pe baza datelor din decembrie 2024, include 44 de state considerate extrem de vulnerabile din punct de vedere economic și social.
Pe lista ONU se regăsesc multe dintre țările aflate și în topurile privind sărăcia extremă, precum Somalia, Sudanul de Sud, Republica Centrafricană, Burundi, Malawi, Republica Democrată Congo, Liberia, Niger, Mali sau Yemen.
Clasificarea LDC ține cont nu doar de nivelul veniturilor, ci și de educație, sănătate, vulnerabilitate economică și expunerea la șocuri externe, inclusiv schimbări climatice.
Ştiri video recomandate
