Cel mai nou obiect al traficului din Kenya nu înseamnă fildeșul ori coarnele de rinocer, ci o specie de furnici. O singură matcă de furnică africană uriaşă de recoltă se vinde cu 220 de dolari pe piața neagră, alimentând o rețea globală de contrabandă care se întinde din Africa de Est până în Europa și Asia, arată BBC.
Furnicile zboară în Kenya în această perioadă.
În acest sezon ploios, roiuri întregi pot fi văzute părăsind miile de mușuroaie din și din jurul localității Gilgil, un orășel agricol liniștit din Valea Riftului kenyan, care a devenit centrul unui comerț ilegal în plină expansiune.
Ritualul de împerechere presupune ca masculii înaripați să părăsească cuibul pentru a fecunda mătcile, care la rândul lor își iau zborul în această perioadă. Acest lucru face din sezonul ploios momentul perfect pentru a vâna mătci de furnici și a le vinde contrabandiștilor aflați în centrul unei piețe negre globale în creștere, care exploatează moda creșterii furnicilor în incinte transparente, concepute pentru a observa insectele în timp ce acestea construiesc cu hărnicie o colonie.
Mătcile de furnică africană uriaşă de recoltă, care sunt mari și de culoare roșie, sunt cele mai râvnite de colecționarii internaționali de furnici – una poate ajunge la 170 de lire sterline (220 de dolari) pe piața neagră, care funcționează de regulă online.
O singură matcă fecundată este capabilă să creeze o întreagă colonie, poate trăi zeci de ani – și poate fi expediată cu ușurință prin poștă, deoarece scanerele nu detectează de obicei materialul organic.
„La început nici măcar nu știam că e ilegal”, a declarat pentru BBC un bărbat, care a cerut să nu fie identificat, povestind cum a acționat cândva ca intermediar, făcând legătura între cumpărătorii străini și rețelele locale de colectare.
Cunoscute și sub numele de Messor cephalotes, aceste furnici sunt originare din Africa de Est și cunoscute pentru comportamentul lor distinctiv de colectare a semințelor, ceea ce le face populare printre colecționarii de furnici.
„Un prieten mi-a spus că un străin plătea bani buni pentru mătci de furnici – cele mari, roșii, care se văd ușor pe aici”, a spus fostul intermediar. „Cauți mușuroaiele lângă câmpurile deschise, de obicei dimineața devreme, înainte de căldură. Străinii nu veneau niciodată pe câmp – așteptau în oraș, într-o pensiune sau într-o mașină, iar noi le aduceam furnicile ambalate în tuburi mici sau seringi pe care ni le furnizau”.
Amploarea comerțului ilicit din Kenya a devenit evidentă anul trecut, când 5.000 de mătci de furnică uriaşă de recoltă – colectate în principal din zona Gilgil – au fost găsite în viață la o pensiune din Naivasha, un orășel lacustru din apropiere, popular printre turiști.
Suspecții – din Belgia, Vietnam și Kenya – ambalaseră eprubetele și seringile cu vată umedă, ceea ce permitea fiecărei furnici să supraviețuiască două luni, potrivit Serviciului pentru Fauna Sălbatică din Kenya (KWS).
Planul era să le ducă în Europa și Asia și să le scoată la vânzare.
Acest comerț cu furnici i-a luat prin surprindere pe oamenii de știință și pe autorități.
Țara est-africană este mai obișnuită cu infracțiuni mediatizate privind fauna sălbatică, care implică fildeș de elefant și coarne de rinocer.
Retailerul britanic Ants R Us descrie furnica africană uriaşă de recoltă ca fiind „specia visată de mulți oameni” – deși mătcile sunt în prezent indisponibile, site-ul explicând că este foarte greu pentru comercianți să le procure.
„Chiar și eu, ca entomolog, am fost surprins de amploarea aparentă a comerțului”, a declarat pentru BBC Dino Martins, biolog stabilit în Kenya, unde există aproximativ 600 de specii de furnici.
Totuși, el înțelege fascinația pentru furnica de recoltă din Africa de Est, ale cărei colonii sunt create de o „matcă fondatoare”, care poate crește până la 25 mm și produce ouă pe tot parcursul vieții.
„Sunt una dintre cele mai enigmatice specii de furnici – formează colonii mari, au comportamente interesante și sunt ușor de crescut. Nu sunt agresive”, explică el.
În timpul roirii, spune el, mătcile se împerechează cu mai mulți masculi.
„Și apoi asta e tot pentru masculi – treaba lor e gata… majoritatea sunt mâncați de prădători sau mor”, explică entomologul, povestind apoi cum matca fuge să sape o mică vizuină și începe să depună ouă pentru a-și construi imperiul.
Lucrătoarele și furnicile-soldat, cele care protejează cuibul, sunt toate femele și vor ajunge în cele din urmă la sute de mii.
„Cuiburile pot trăi peste 50 de ani, poate chiar până la 70 de ani. Cunosc personal cuiburi lângă Nairobi care au cel puțin 40 de ani, pentru că le vizitez de atâta timp”, a spus Martins.
Acest lucru înseamnă că și mătcile trăiesc atât – deoarece, imediat ce aceasta moare, colonia se prăbușește, iar lucrătoarele supraviețuitoare vor căuta un alt cuib.
Kenienii care au avut de-a face cu furnici care le-au devastat recoltele sau le-au invadat casele știu bine acest lucru – iar pentru a scăpa de o colonie, cineva este trimis să localizeze matca, adesea ascunsă adânc într-unul dintre tunelurile sau camerele unui mușuroi.
Fostul intermediar a spus că furnicile puteau fi, de asemenea, colectate prin deranjarea ușoară a mușuroiului și prinderea lor în timp ce încercau să scape.
„Abia când am văzut arestările la știri mi-am dat seama în ce fusesem implicat – și am renunțat imediat”, a spus el.
Cei arestați au fost condamnați pentru acuzații de biopiraterie și obligați să plătească amenzi sau să execute 12 luni de închisoare – au optat să plătească amenda de 7.700 de dolari, iar cetățenii străini au părăsit țara.
Acum două săptămâni, un cetățean chinez – presupusul creier al rețelei de anul trecut, despre care se spune că evadase folosind un alt pașaport – a fost arestat pe Aeroportul Internațional Jomo Kenyatta (JKIA) din Nairobi cu alte 2.000 de mătci de furnici ambalate în eprubete și suluri de șervețele.
Pentru Zhengyang Wang, care a făcut parte dintr-o echipă de cercetători ce a publicat un raport privind comerțul cu furnici în 2023, concentrat pe China, situația este îngrijorătoare și ar putea „face ravagii” în ecosistemele locale.
„Inițial, am fost foarte entuziasmați când am aflat că mulți oameni au început să crească furnici”, a declarat Wang, profesor asistent la Universitatea Sichuan. „O colonie de furnici de companie este adesea ținută într-un formicar, care este practic o cutie transparentă din plastic, astfel încât crescătorii să poată observa coloniile la lucru, săpând tuneluri, colectând hrană și păzindu-și mătca. Aș spune că e destul de fermecător și… poate fi o modalitate bună de a educa oamenii despre insecte și comportamentul lor”.
„Dar apoi ne-am dat seama: stai, nu este incredibil de periculos să crești specii invazive?”, spun el.
Monitorizând vânzările online – de peste 58.000 de colonii – din China pe parcursul a șase luni, cercetătorii au constatat că mai mult de un sfert din speciile comercializate nu erau native Chinei – deși importul lor este ilegal.
„Dacă volumul comerțului cu furnici invazive continuă să crească, este doar o chestiune de timp până când câteva scapă din formicarii lor și se stabilesc în sălbăticie”, a spus Wang.
Studiul la care a lucrat, publicat în revista Biological Conservation, a explicat ce s-ar putea întâmpla în cazul furnicii africane uriașe de recoltă, una dintre cele mai comercializate specii din China: „De exemplu, Messor cephalotes, originară din Africa de Est, se numără printre cele mai mari specii de furnici colectoare de semințe din lume și ar putea perturba agricultura bazată predominant pe cereale din sud-estul Chinei”.
Consecințele asupra mediului sunt de asemenea o preocupare în Kenya.
„Furnicile de recoltă sunt atât specii-cheie, cât și ingineri ai ecosistemului. Ele recoltează semințe de ierburi și de alte plante și, astfel, contribuie și la dispersarea semințelor”, a spus Martins, adăugând că insectele „creează o pășune mai sănătoasă și mai dinamică”.
Mukonyi Watai, cercetător principal la Institutul de Cercetare și Formare pentru Fauna Sălbatică din Kenya, împărtășește aceste temeri.
„Recoltarea nesustenabilă – în special îndepărtarea mătcilor – poate duce la prăbușirea coloniilor, perturbând ecosistemele și amenințând biodiversitatea”, a declarat acesta pentru BBC.
Este posibil să colectezi furnici legal în Kenya – în conformitate cu diverse tratate internaționale – cu un permis special, care ar presupune ca achizitorul să semneze un acord de partajare a beneficiilor cu comunitatea locală implicată, pentru a împărți profiturile.
Însă, potrivit KWS, până acum nu a fost depusă nicio cerere – documentația impunând și detalii despre câte furnici sunt colectate și care este destinația lor.
Unii conservaționiști cer acum protecții comerciale mai mari pentru toate speciile de furnici în cadrul Convenției privind Comerțul Internațional cu Specii Amenințate cu Dispariția (CITES), tratatul global privind comerțul cu animale sălbatice.
„Realitatea este că nicio specie de furnici nu figurează în prezent pe listele CITES”, a declarat pentru BBC Sérgio Henriques, cercetător al comerțului global cu furnici.
„Fără tratate internaționale care să monitorizeze aceste mișcări, amploarea comerțului rămâne în mare parte invizibilă pentru factorii de decizie politică și comunitatea globală”, a spus el.
Dar pentru KWS, problema reală este mai imediată – cum să monitorizeze și să combată traficul „subraportat” de insecte, agenția sugerând că o supraveghere mai bună în aeroporturi și la alte puncte de frontieră ar fi un bun punct de plecare.
Martins este de acord: „Este probabil ca doar o fracțiune din furnicile efectiv comercializate să fie detectată, așa că deocamdată nu putem decât să ghicim amploarea reală”.
Jurnalistul Charles Onyango-Obbo susține că țara ignoră o oportunitate semnificativă de venituri la nivel global.
„Furnicile nu sunt obiecte finite precum aurul sau diamantele. Sunt active biologice care pot fi crescute și cultivate, iar producția lor poate fi extinsă la mii pe zi. Și totuși le tratăm ca pe niște artefacte furate”, a scris el recent în publicația keniană Daily Nation.
De fapt, guvernul kenian a aprobat anul trecut ghiduri de politici menite să comercializeze economia faunei sălbatice, inclusiv comerțul cu furnici.
„Ghidurile urmăresc promovarea utilizării și comerțului sustenabil cu specii sălbatice, cum ar fi furnicile, pentru a genera locuri de muncă, venituri și mijloace de trai pentru comunități în toate comitatele”, a declarat Watai.
Cu un sistem de monitorizare atentă, ar putea fi ca viitorii fermieri din zona Gilgil să aibă formicarii speciali pe terenurile lor, extinzând producția din câmpurile și livezile lor – pline de legume și fructe – pentru a include și mătci de furnici profitabile.
Dar dezbaterea privind pericolele exportului de furnici către colecționari amatori din diferite părți ale lumii nu este încă tranșată.
Ştiri video recomandate
