De la amenzi de miliarde de euro aplicate giganților din tehnologie și sancțiuni împotriva oligarhilor ruși până la viitoarele provocări generate de inteligența artificială, Tribunalul Uniunii Europene se confruntă cu o gamă tot mai largă de dosare. Într-un interviu acordat Antena 3 CNN, președintele instituției, Marc van der Woude, a vorbit despre marile dosare aflate pe masa judecătorilor europeni, despre independența justiției în statele membre și despre impactul pe care inteligența artificială îl va avea asupra sistemului judiciar.
Sabina Iosub, realizator Antena 3 CNN: Domnule președinte van der Woude, vă mulțumim foarte mult pentru prezența dumneavoastră. Este important ca telespectatorii noștri să înțeleagă ce poate face, de fapt, Tribunalul Uniunii Europene pentru cetățenii europeni.
Marc van der Woude, preşedinte al Tribunalului UE: Aceasta este atât o întrebare simplă, cât și una complexă. Permiteți-mi să ofer răspunsul simplu: Tribunalul protejează cetățeanul Uniunii Europene împotriva birocrației UE. Acesta este răspunsul scurt, fără prea multe nuanțe, dar este un mesaj ușor de înțeles. Există instituțiile Uniunii Europene, împreună cu agențiile și organismele sale, care adoptă și produc foarte multe acte și măsuri. Multe dintre acestea sunt benefice, însă uneori lucrurile merg prost. Iar atunci când cetățenii doresc protecție judiciară împotriva acestor erori sau abuzuri, pot veni la noi și pot obține răspunsul pe care îl caută, sau nu, dacă acțiunea respectivă este neîntemeiată.
Sabina Iosub: Am văzut cifrele din 2024 și până în prezent. Cred că această comparație este foarte importantă pentru a înțelege câte cazuri ați avut. De asemenea, și la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, câte cauze au fost dezbătute și care este rata apelurilor? Pentru că acest aspect este extrem de important.
Marc van der Woude: Numărul cauzelor nou-introduse fluctuează. Nu puteți prevedea ce va fi introdus, deoarece acest lucru depinde, așa cum am spus, de cetățeni, dar și de statele membre atunci când doresc să conteste anumite măsuri. Anul trecut am avut aproximativ 990 de cauze noi. În anul precedent, adică în 2024, am avut foarte multe cauze. Dar, în realitate, 400 dintre acestea reprezentau o singură cauză.
Dacă mă raportez la cifrele nete, am soluționat aproximativ 1.100 de cauze în 2025, inclusiv pe cele care au fost introduse în 2024. Așadar, vorbim de aproximativ 900–1.000 de cauze noi pe an și de 900–1.000 de cauze soluționate anual. Desigur, poate exista întotdeauna o diferență de timp între momentul în care o cauză este introdusă și cel în care este finalizată.
Sabina Iosub: Care sunt principalele teme? Care sunt principalele probleme ale cetățenilor europeni?
Marc van der Woude: Din punct de vedere cantitativ, majoritatea cauzelor sunt legate de activitatea agențiilor Uniunii Europene. O parte semnificativă privește mărcile comerciale, un domeniu care îi afectează direct pe cetățenii europeni, deoarece mărcile sunt prezente peste tot. Întrebați-vă copiii, de exemplu — cu siguranță le vor cunoaște. Aceasta este una dintre ariile importante ale dreptului. În rest, însă, tipurile de cauze sunt foarte diverse și privesc, în esență, aproape tot ceea ce face Uniunea Europeană. Pot să mă refer și la cauze de mare vizibilitate publică, de exemplu, cele care implică marile companii din tehnologie. Un exemplu este litigiul care a implicat Spotify într-un ecosistem operat de Apple, respectiv platforma iOS. Este vorba despre o cauză de mare amploare, care a implicat amenzi ce pot ajunge la miliarde de euro. Acesta ar fi un exemplu.
Pot exista și cauze care privesc sancțiunile impuse oligarhilor ruși sau unor entități care sunt, într-un fel sau altul, legate de agresiunea Rusiei. Pot fi și cauze referitoare la activități bancare. De exemplu, un caz care, cred eu, a fost foarte relevant pentru cetățenii europeni a fost cel în care Single Resolution Board și Comisia Europeană, împreună cu autoritățile spaniole, au salvat Banco Popular. Acest lucru s-a întâmplat în 2017. Desigur, noi a trebuit să verificăm dacă operațiunea a fost legală și validă sau nu.
Am avut cauze care implicau sute de acționari care se plângeau de faptul că banca în care investiseră ajunsese, de la o zi la alta, să valoreze doar un euro. Acesta este, din nou, un exemplu tipic de situație în care noi intervenim pentru protejarea cetățeanului.
Totuși, cea mai mare parte a activității noastre privește companiile. Într-un fel sau altul, este vorba mai ales despre drept economic și comercial. Din acest motiv, Tribunalul este încă mai degrabă o instanță orientată către mediul de afaceri decât Curtea de Justiție, care are o competență mai largă și se ocupă și de cauze privind persoane fizice, cum ar fi solicitanții de azil — domeniu care nu intră, în general, în competența noastră. Chiar și așa, avem cauze care implică persoane fizice. De exemplu, atunci când este implicată Frontex. Dacă Frontex este acuzată că a participat la activități care ar putea fi interpretate de unii drept respingeri ilegale la frontieră ("pushbacks"), cine controlează legalitatea acestor acțiuni? Este responsabilitatea instanțelor naționale sau a instanțelor Uniunii Europene? Devine din ce în ce mai divers de la o zi la alta.
Sabina Iosub: Cât de independent este, în opinia dumneavoastră, sistemul judiciar din Uniunea Europeană și din statele membre?
Marc van der Woude: Este o întrebare complexă. Cred că încă ne aflăm într-o parte foarte privilegiată a lumii, unde sistemele judiciare din majoritatea statelor membre, dacă nu chiar din toate, funcționează într-un fel sau altul. Asta nu înseamnă că nu există deficiențe. Uneori există probleme, după cum putem observa și în anumite cauze ajunse în fața instanțelor. Însă nu ar trebui să avem impresia că, pentru că anumite lucruri merg prost în unele state membre și în anumite perioade, această situație este reprezentativă pentru toate statele membre. Cred că acesta este primul aspect important. Al doilea aspect este că probleme pot apărea în orice stat membru. De aceea trebuie să fim vigilenți și să acordăm atenție independenței justiției în toate statele membre.Totuși, aceasta este o chestiune care privește în principal Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Cu toate acestea, subiectul a ajuns și în fața noastră. Într-un caz, judecători polonezi au considerat că Comisia Europeană a deblocat prea repede fondurile destinate Poloniei și că nu erau îndeplinite condițiile privind respectarea statului de drept. Ei au contestat această decizie. n calitate de judecători, dar și de cetățeni, s-au adresat Tribunalului. Astfel a luat naștere o cauză care se află în prezent în apel. Instanța noastră a apreciat că nu vede în mod direct cum acești judecători, în calitate individuală, ar putea fi afectați de o decizie privind deblocarea fondurilor legate de respectarea statului de drept în Polonia. Cu alte cuvinte, nu am identificat o legătură cauzală directă între acea decizie și situația lor personală.Dacă problema intră în competența instanțelor UE, atunci Tribunalul este cel care va analiza dacă acel comportament a fost legal sau nu.Așadar, activitatea noastră este extrem de diversă și devine tot mai diversă pe zi ce trece. Am discutat acest subiect și cu președintele Curții de Justiție a Uniunii Europene.
Cauza se află acum în apel și este foarte posibil ca Curtea de Justiție să ajungă la o concluzie diferită în această privință. Acestea sunt exemple tipice de dosare prin care și noi ajungem să analizăm chestiuni legate de statul de drept.
Sabina Iosub: Cred că ceea ce observăm în prezent, în ceea ce privește inteligența artificială și digitalizarea care pătrunde în toate aspectele vieții noastre, va ajunge de asemenea să genereze cauze în fața Tribunalului. Considerați acest fenomen un pericol? Inteligența artificială în general, utilizarea ei sau faptul că lucrurile se pot schimba peste noapte din cauza acestei noi realități?
Cred că este inevitabil. Această tehnologie există deja și face parte din viața noastră. Acum doi sau trei ani, sau chiar acum doi ani, nu o foloseam. Astăzi o folosesc aproape zilnic, de mai multe ori pe zi. Presupun că și dumneavoastră sunteți într-o situație similară.
Totuși, la Curtea de Justiție, înainte de a utiliza inteligența artificială în același mod în care o folosim în viața privată, trebuie să fim foarte atenți. Noi gestionăm informații extrem de confidențiale. În plus, suntem cei care trebuie să ia deciziile în calitate de judecători. Pentru acest lucru ne-au desemnat statele membre. Pentru acest lucru oamenii au încredere în noi: pentru că au încredere în judecata unor persoane, nu în deciziile unor mașini. Mai există și un al doilea aspect. Înainte de a utiliza sisteme bazate pe inteligență artificială în activitatea judiciară, trebuie stabilite regulile etice. Cât de departe mergem? Ce standarde trebuie să respecte aceste sisteme? Unde sunt stocate datele? Tocmai la aceste întrebări lucrăm în prezent.
Avem propriul nostru proiect în acest domeniu și cred că, pe termen lung, vom dezvolta propriul nostru sistem de inteligență artificială pe care să îl putem utiliza. În această etapă însă, suntem încă la început. Deocamdată, tehnologia este folosită în principal în domeniul lingvistic, de exemplu pentru traducerea automată.
După cum știți, în această instituție suntem foarte mândri de caracterul nostru multilingv. Considerăm că inteligența artificială ne poate ajuta să păstrăm acest multilingvism, dar poate într-un mod mai rapid și mai eficient decât în trecut. De aceea, folosim deja astfel de tehnologii în acest scop. Totuși, este inevitabil ca, într-o zi, să utilizăm inteligența artificială și mai intens în activitatea noastră judiciară, cu condiția ca standardele etice necesare să fie respectate.
Sabina Iosub: O ultimă întrebare: care este cel mai important lucru care s-a schimbat în ultimii zece ani?
Am ajuns aici în 2010. Eram avocat specializat în drept comercial, în principal în domeniul concurenței și al energiei. Când am venit la Tribunal, mi-am spus că mă voi ocupa de cauze privind dreptul concurenței. Și într-adevăr existau multe astfel de dosare. Activitatea era concentrată în mare măsură pe dreptul economic: ajutoare de stat, măsuri de apărare comercială, mărci comerciale și alte domenii cu care eram deja familiarizat din practica avocaturii. Astăzi situația este complet diferită. Așa cum am spus și la început, activitatea este extrem de variată. Poate include aproape orice. De exemplu, ieri a fost introdus un dosar privind achizițiile publice. Acesta nu este ceva nou. În schimb, avem și cauze legate de Regulamentul privind subvențiile străine, inclusiv cereri de informații adresate Chinei. Mai târziu poate apărea o investigație privind accesul la informații stocate în Statele Unite. Avem cauze referitoare la refugiați și multe alte probleme care nici măcar nu se aflau pe radarul meu atunci când am ajuns aici.Cred că acesta este aspectul cel mai remarcabil: diversitatea extraordinară a problemelor care sunt gestionate la nivelul Uniunii Europene și faptul că, atunci când cetățenii au nevoie de protecție judiciară, o pot găsi în fața Tribunalului nostru.
Sabina Iosub: Vă mulțumesc foarte mult.
Marc van der Woude: Mulțumesc și eu.
Ştiri video recomandate
