Cea de-a doua sa menire, niciodată testată în condiții reale până acum, este să adăpostească până la 6.000 de oameni în cazul unei apocalipse nucleare.
Durata de viață estimată post-cataclism: câteva săptămâni sau luni.
Singurul indiciu vizibil al celei de-a doua identități este un mic triunghi portocaliu și albastru pe peretele de lângă intrare, pe care scrie: "adăpost de apărare".
În încăperile laterale, închise publicului, sunt depozite de paturi, sisteme de filtrare a aerului, toalete temporare și alte articole esențiale pentru supraviețuire.
Între spațiul interior și lumea exterioară sunt două rânduri de uși anti-explozie albastru-cobalt, fiecare cu grosimea de un metru.
Primul strat este destinat să oprească efectele deflagrației. Cel de-al doilea asigură etanșeitatea față de atmosfera exterioară, contaminată.
"Pregătirea face parte din natura noastră și din ființa noastră. Avem o determinare puternică", spune Jani Pitkanen, comandantul Departamentului de salvare din Helsinki, citat de publicația britanică The Telegraph.
Pitkanen nu exagerează.
Finlanda, adăposturi pentru peste 80% din populație
Doar la Helsinki sunt peste 5.500 de buncăre, cu spațiu pentru 900.000 de persoane.
Pe ansamblu, Finlanda - o țară cu un trecut încărcat de război în relația cu Rusia - dispune de adăposturi pentru 4,4 milioane de oameni, la o populație de 5,3 milioane.
Sunt peste 54.000 de locații în care populația se poate adăposti în caz de război. Însă nu toate au anvergura și dotările centrului Merihaka din Helsinki.
Prin lege, orice clădire cu suprafața mai mare de 1.200 metri pătrați trebuie să dispună de un adăpost.
În plus față de aceste locații private, există 44 de adăposturi publice mari, construite și întreținute de guvern.
Pe timp de pace, adăposturile au funcții civile, dar în regim semi-permanent. În caz de urgență, locațiile trebuie făcute operaționale în 72 de ore, fie că e vorba despre depozite, săli de sport sau de piscine.
Tomi Rask, un instructor de apărare civilă, menționează că publicul ar urma să fie informat prin televiziune, radio, printr-un site web și o aplicație specială, precum și prin sirenele care sunt testate în fiecare lună.
În cel mai negru scenariu, oamenii trebuie să se îndrepte spre cel mai apropiat adăpost, lăsând în urmă animalele de companie, fiindu-le permis să-și aducă alimente și haine. Alcoolul este interzis iar recepția mobilă, limitată.
"Suntem complet analogici. Traiul în adăpost nu trebuie să fie distractiv, ci să te țină în viață", spune el.
Spectrul invaziei, prezent în amintirea finlandezilor
În afara unui bombardament atomic, al unui atac chimic sau al unui dezastru natural, există un alt scenariu pentru care finlandezii s-au pregătit - deși acesta nu este menționat niciodată în mod explicit în declarațiile oficiale.
E vorba de o invazie rusească.
Finlanda are o graniță de peste 1.300 de kilometri cu vecinul său belicos.
Din anii '40 ai secolului trecut, finlandezii au trăit cu trauma Războiului de Iarnă din 1939. Prefigurând ce se întâmplă în prezent în Ucraina, trupele sovietice au trecut granița finlandeză la sfârșitul lunii noiembrie 1939.
Ele se așteptau la o rezistență redusă, dar s-au confruntat cu una teribil de eficientă: soldați bine antrenați și echipați pentru temperaturi extreme, care au scăzut până la - 43 grade Celsius, încetinind și decimând inamicul.
Stalin a forțat în cele din urmă Finlanda să negocieze pacea, dar a plătit un preț mare: peste 300.000 de soldați ruși morți.
De atunci, Finlanda și-a stabilit un țel din a face costul unei alte invazii intolerabil de mare. În plus, motivat de evenimentele din Ucraina, guvernul finlandez ar putea solicita aderarea la NATO.
Sistemul de buncăre este doar o parte dintr-o politică amplă de "apărare totală", conform căreia întreaga țară ar putea fi mobilizată în cazul unui atac. Fiecare pod, tunel și pasarelă trebuie construite astfel încât să poată fi minate rapid, pentru a încetini un invadator, dacă va fi necesar.
Drumurile mici pot fi transformate în piste pentru avioane
Guvernul de la Helsinki a menținut cheltuielile militare după disoluția URSS
Bărbații trebuie să își satisfacă serviciul militar iar femeile pot face voluntariat în armată.
În plus, există 700.000 de rezerviști – aproape a șaptea parte din populația totală a țării – precum și o armată care, pe timp de război, atinge280.000 de combatanți.
În timp ce alte națiuni europene au redus cheltuielile militare atunci când a căzut Cortina de Fier, Finlanda le-a menținut nivelul ridicat, dispunând în prezent de tancuri, artilerie și avioane moderne.
În martie, guvernul a finalizat o comandă pentru 64 de avioane de luptă F-35 în valoare de peste 8 miliarde de euro.
Evenimentele din Ucraina au justificat pe deplin această mișcare.
