„Puterea de foc” ajunge în Ucraina. Anunțul lui Hegseth care dă fiori Kremlinului

Secretarul Apărării al Statelor Unite, Pete Hegseth, a declarat că „puterea de foc” ajunge în Ucraina prin achizițiile de arme americane de către țările europene, dar nu este încă clar dacă aceasta include și rachetele Tomahawk fabricate în America, scrie CNN.

„Putere de foc, asta e ceea ce urmează”, a spus Hegseth, susținând comentariile șefului NATO, Mark Rutte, în timpul reuniunii miniștrilor apărării din cadrul alianței de securitate la Bruxelles. El a adăugat că „angajamentele” asumate de țările europene se vor transforma în curând în „capacități” pentru Ucraina.

Achizițiile de arme se fac în cadrul noii inițiative a Listei de cerințe prioritare ale Ucrainei (PURL), care a inclus deja promisiuni de 2 miliarde de dolari pentru echipamente militare destinate Ucrainei, urmând ca miercuri să se angajeze și alte fonduri din partea statelor NATO.

Ucraina dorește ca țările europene să îi poată cumpăra rachete sofisticate cu rază lungă de acțiune Tomahawk în cadrul acestui mecanism, dar această decizie aparține președintelui american, Donald Trump.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, este așteptat să insiste asupra accesului la rachetele americane Tomahawk, ceea ce i-ar permite să atace adânc în interiorul Rusiei și să aducă Moscova în raza de acțiune, atunci când se va întâlni cu Trump, vineri, la Casa Albă.

Trump a spus anterior că ar putea fi dispus să ofere Ucrainei mingi Tomahawks, pe măsură ce răbdarea sa față de Vladimir Putin în legătură cu războiul crește și scade.

Secretarul General al NATO, Mark Rutte, a declarat miercuri, la reuniunea aliaților, că Alianța ajută Moldova „cu consideră Maia Sandu că putem ajuta”. Acesta a precizat că nu dă mai multe detalii pentru că „Putin ascultă”.

„Pot să vă asigur că există o cooperare strânsă între UE şi Moldova, între NATO şi Moldova... Eu şi Maia Sandu ne cunoaştem deja de mulţi ani şi o admir pentru abilităţile sale de lider. Şi, cu orice consideră ea că putem ajuta, încercăm să ajutăm. Asta poate presupune NATO per total, sau unul dintre aliaţii noştri accelerând eforturile. Nu vreau să intru în prea multe detalii, aceasta este o conferinţă de presă deschisă, dar ştiţi că Vladimir Putin ascultă mereu aceste momente, ascultă ceea ce spun, aşa că nu vreau să-l fac prea înţelept”, a declarat Mark Rutte.

Secretarul american al apărării, Pete Hegseth, a îndemnat, miercuri, ţările din cadrul Alianţei Nord-Atlantice să majoreze achiziţiile de arme fabricate în SUA pentru a le livra Ucrainei prin intermediul aşa-numitei iniţiative PURL, lansată de NATO şi de guvenul american în această vară.

„Aşteptările noastre astăzi sunt ca mai multe ţări să doneze şi mai mult şi să cumpere şi mai mult, pentru a oferi Ucrainei mijloacele necesare pentru a duce acest conflict la o rezolvare paşnică”, a declarat Hegseth într-o scurtă declaraţie de presă fără întrebări, alături de secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Mark Rutte.

Şeful Pentagonului participă, miercuri, la reuniunea miniştrilor apărării din NATO, care va fi urmată de o reuniune a Grupului de contact care reuneşte aproximativ 50 de ţări în sprijinul Ucrainei (cunoscut sub numele de Ramstein, după oraşul german în care s-a reunit pentru prima dată).

Hegseth consideră că lumea traversează un „moment istoric în care se pot întâmpla multe lucruri”, având în vedere „ceea ce preşedintele a reuşit să facă în Gaza şi în întreg Orientul Mijlociu”.

„Lumea vede că avem un preşedinte pacifist care caută pacea, sprijinindu-i pe cei care sunt alături de SUA şi apără pacea. Este ceea ce am văzut acolo în Gaza şi sper că vom putea vedea şi în Ucraina”, a comentat el.

„Acesta este obiectivul eforturilor noastre. Vom fi puternici pentru a realiza aceasta”, a adăugat el.

La rândul său, Rutte a declarat că PURL este o iniţiativă pentru a-i dota pe ucraineni „cu ceea ce au nevoie din partea Statelor Unite, plătit de aliaţi”.

„Acest program este deja în desfăşurare. Până acum au fost angajate două miliarde de dolari, iar astăzi aştept mult mai multe anunţuri noi din partea ţărilor care vor participa”, a afirmat el.

Iniţiativa PURL, finanţată de aliaţii europeni şi Canada, constă în pachete periodice, fiecare în valoare de aproximativ 500 de milioane de dolari, care conţin echipamente şi muniţii stabilite de Ucraina ca priorităţi operaţionale.

Printre acestea se numără capacităţi pe care SUA le pot furniza în cantităţi mai mari decât Europa şi Canada.

NATO discută posibilitatea doborârii aeronavelor militare rusești care pătrund în spațiul aerian al țărilor aliate, a declarat o sursă familiarizată cu situația, pentru The Telegraph. Potrivit acesteia, atunci când se decide dacă se va doborî un avion de vânătoare, factorii propuși includ dacă acesta transportă rachete de atac la sol, precum și traiectoria de zbor a aeronavei.

Comandantul Suprem al Forțelor Aliate ale NATO în Europa, Alexus Grynkewich, a propus, de asemenea, crearea unui sistem unificat de apărare aeriană și antirachetă pentru a elimina „rezervele naționale” - restricții impuse de fiecare țară membră privind utilizarea armelor lor.

Problema noilor reguli de angajament este discutată la reuniunea a miniștrilor apărării NATO, miercuri, 15 octombrie. Înainte de aceasta, potrivit surselor Financial Times, statele-membre NATO au propus relaxarea restricțiilor impuse piloților care patrulează frontiera de est a blocului european, permițându-le să deschidă focul asupra țintelor care le încalcă spațiul aerian.

Această idee a fost înaintată de țările est-europene, susținute de Franța și Regatul Unit. Anterior, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că alianța este pregătită să folosească forța, dar numai împotriva aeronavelor rusești care reprezintă o amenințare directă.

La sfârșitul lunii septembrie, reprezentanții NATO au avertizat Rusia că sunt pregătiți să doboare aeronave rusești care intră în spațiul lor aerian.

Șefii ambasadelor britanice, germane și franceze au remarcat că Rusia le încălca în mod deliberat spațiul aerian cu avioane de luptă și drone. Potrivit unei surse Bloomberg, un purtător de cuvânt al ministerului rus de externe a răspuns că astfel de incidente au fost „un răspuns la atacurile ucrainene asupra Crimeei”, ceea ce „nu ar fi fost posibil fără sprijinul NATO”.

Rusia neagă oficial orice implicare în astfel de incidente. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a numit apelurile la doborârea avioanelor rusești iresponsabile și a avertizat asupra consecințelor „periculoase” ale unor astfel de acțiuni.

Pe 19 septembrie, Estonia a anunțat că avioane de vânătoare rusești MiG-31 au intrat în spațiul său aerian și au rămas acolo timp de 12 minute. Ministerul rus al apărării a raportat că aeronavele au zburat din Karelia către un aerodrom din regiunea Kaliningrad. În timpul zborului, acestea nu au deviat de la ruta convenită și nici nu au încălcat spațiul aerian estonian, a pretins armata rusă.

„NATO este acum mai puternică, mai letală, dar și mai corectă. Știm că din vremea președintelui Eisenhower (1953-1961) a fost această idee că NATO e aici, că SUA sunt angajate față de Europa dar că trebuie să fie și din partea UE și Canadei o mișcare de a crește eforturile și grație eforturilor dvs. (i se adresează lui Pete Hegseth - n. red.) s-au egalizat cheltuielile și pe acest mal al Atlanticului. Cred că e extrem de important și vreau să vă mulțumesc că atunci când vine vorba de Ucraina, ei beneficiază de ce au nevoie, arme plătite de aliați”, a declarat Mark Rutte, secretarul general al NATO.
(...)

„Mark a vorbit despre asta - putere militară și mai multă - va fi și mai mult la NATO. Am avut un summit istoric acum câteva luni, cu leadership-ul președintelui Trump, le-am spus aliaților că trebuie să facă mai mult și au făcut-o. Aceste angajamente se vor traduce curând în capacitate militară, iar asta e cel mai important.

Dacă e ceva ce am învățat de la președintele Trump este aplicarea activă a păcii prin putere. Beneficiezi de pace când ești puternic - nu atunci când folosești cuvinte puternice, nu când dai amenințător din deget, ci când ai capacități reale pe care adversarii tăi le respectă”, a adăugat și secretarul american al apărării, Pete Hegseth.

„Am trimis în Parlament o nouă lege pentru recrutare voluntară. În noiembrie, președintele (Nicușor Dan - n. red.) va prezenta în Parlament o nouă strategie de apărare a României, lucrăm împreună.

În primul rând, să nu uităm că noi nu suntem în război, Ucraina este în război. Ucraina este prioritatea numărul unu pentru noi, trebuie să-i susținem, i-am susținut din prima zi, lucrăm împreună și ei trebuie să câștige războiul.

După ce începe procesul de pace, pentru că va începe la un moment dat, trebuie să continuăm să fim mai puternici și mai buni, mai ales în Marea Neagră și pe Flancul Estic, Marea Neagră va rămâne o mare a provocărilor, iar noi ca aliați trebuie să o protejăm. Ea trebuie să devină o mare a păcii. 

Suntem sprijiniți de aliați, avem trupe ale aliaților NATO, mai ales din SUA, Franța, Germania, Polonia, Portugalia, iar asta reafirmă societatea noastră și le mulțumim pentru asta. Trebuie să arătăm societăților noastre că suntem protejați”, a spus ministrul Moșteanu în prima sa declarație de la reuniunea NATO de astăzi.

Desfășurarea sistemelor de apărare anti-aeriană pe flancul estic al NATO nu a privat încă Ucraina de resurse militare. Totuși, comandanții superiori ai NATO vor ca țările membre să ridice restricțiile impuse echipamentelor trimise acolo, pentru a putea apăra mai eficient spațiul aerian NATO împotriva amenințărilor dinspre Rusia.

„Încă avem unele dintre aceste limitări naționale și ele ne trag înapoi. Ne fac mai puțin eficienți,” a spus secretarul general al NATO, Mark Rutte, luni, în fața parlamentarilor din Slovenia.

NATO a lansat, luna trecută, o operațiune de apărare aeriană denumită „Santinela Estică”, după ce mai multe drone rusești au intrat în spațiul aerian al Poloniei.

Aceasta este una dintre cele trei operațiuni de apărare aeriană desfășurate pe flancul estic al Alianței. A doua acoperă regiunea Mării Baltice, iar a treia – granița Poloniei cu Ucraina.

Locotenent-generalul american Alex Grynkewich, comandantul suprem aliat al forțelor NATO (SACEUR), consideră că reacția la incidentele din spațiul aerian al Poloniei și Estoniei a fost „de manual”.

Cu toate acestea, el dorește libertatea de a redistribui aeronavele între misiuni, pentru a crea un scut aerian unificat, cu reguli comune de angajament.

Restricțiile privind momentul în care avioanele de vânătoare pot deschide focul reprezintă, de asemenea, o provocare.

„Cu cât există mai multe limitări naționale, mai ales asupra activelor aeriene, cu atât este mai dificil pentru SACEUR,” a declarat ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, reporterilor, înaintea reuniunii de miercuri.

Potrivit diplomaților, Grynkewich faceo evaluare strategică a nevoilor NATO pentru a gestiona noile provocări cu care se confruntă Alianța.

El urmează să-și prezinte planurile țărilor membre la începutul anului viitor.

Războiul convențional purtat de Rusia împotriva vecinului său se concentrează acum pe rețeaua energetică a Ucrainei, înainte de venirea iernii.

Campania anuală a Rusiei urmărește să dezactiveze alimentarea cu energie electrică, lipsindu-i pe civili de căldură și apă curentă pe măsură ce temperaturile scad.

În același timp, datele recente ale Institutului Kiel din Germania, care monitorizează sprijinul militar și financiar acordat Ucrainei, arată că ajutorul occidental pentru Ucraina a scăzut cu 43% în iulie și august comparativ cu prima jumătate a anului.

Declinul a avut loc chiar și după ce aliații europeni au început să cumpere arme americane pentru Ucraina în cadrul unui nou mecanism financiar numit Prioritised Ukraine Requirements List (PURL) – Lista Prioritară a Cerințelor Ucrainei.

Statele Unite nu donează echipamente Ucrainei, nici prin acest mecanism, nici pe cale bilaterală, dar șase țări au contribuit deja cu 2 miliarde de dolari (1,72 miliarde de euro) la fond, potrivit președinției ucrainene, la sfârșitul lunii septembrie.

Danemarca, Țările de Jos, Norvegia și Suedia cumpără arme americane pentru a le trimite Ucrainei.

Însă, Italia și Spania, alături de alți membri ai alianței formate din 32 de țări, trimit foarte puțin în comparație cu acești parteneri NATO.

„Din nou și din nou, unele țări rămân mult în urmă față de ceea ce ar trebui să facă”, a declarat un diplomat NATO de rang înalt, înaintea reuniunii.

„Dacă Ucraina cade,” a adăugat el, „cheltuielile pentru apărare vor depăși cu mult pragul de 5% din PIB, actualul obiectiv ambițios al NATO”.

Multe state, inclusiv Italia, se confruntă cu dificultăți economice. Franța consideră că banii europeni ar trebui investiți mai degrabă în industria europeană de apărare decât în cea americană și a anunțat că nu va participa la schema PURL.

Surse Euronews afirmă că, înaintea reuniunii de miercuri, Ucraina urmărește să convingă țările care nu au contribuit încă la PURL să o facă, precizând că împărțirea poverii este una dintre valorile fundamentale ale NATO.

O a doua prioritate pentru Ucraina, potrivit acelorași surse, este să încurajeze statele care și-au anunțat deja intenția de a participa să-și majoreze contribuțiile, chiar dacă autoritățile ucrainene știu că subiectul este sensibil, fiecare stat având propriile constrângeri interne.

Pe câmpul de luptă, prioritățile Ucrainei vizează pachete de sprijin pentru menținerea liniei frontului, protejarea orașelor și apărarea infrastructurii critice, au mai spus sursele.

Recentele incursiuni ale dronelor și avioanelor de luptă rusești în spațiul aerian al țărilor NATO a stârnit temeri că Vladimir Putin testează reflexele defensive ale alianței pentru a-și pregăti noua invazie.

Miniștrii apărării din NATO se reunesc astăzi pentru a discuta sprijinul militar pentru Ucraina, într-un moment în care livrările de armament au scăzut brusc.

Miniștrii vor discuta, de asemenea, apelul lansat de secretarul general al NATO privind eliminarea restricțiilor de utilizare a aeronavelor și a altor echipamente furnizate, astfel încât acestea să poată fi folosite mai eficient pentru apărarea frontierei estice a NATO cu Rusia, Belarus și Ucraina.

Rusia duce de mai multe o luni o campanie de război hibrid dur împotriva țărilor NATO, mai ales celor aflate în zona frontierei de est a alianței. România, Estonia, Polonia și Lituania au fost principalele ținte ale agresiunii hibride, mai ales prin incursiuni cu drone sau avioane de luptă.