Primul serviciu comercial din lume care stochează carbon în largul coastei Norvegiei a efectuat prima injecție de dioxid de carbon în fundul Mării Nordului, a anunțat luni consorțiul Northern Lights, care administrează situl, scrie CBS News.
Proiectul Northern Lights, condus de giganții petrolieri Equinor, Shell și TotalEnergies, implică transportul și îngroparea dioxidului de carbon captat din coșurile de fum din Europa. Scopul este de a preveni eliberarea emisiilor în atmosferă și, prin urmare, de a contribui la stoparea schimbărilor climatice.
"Am injectat și stocat acum în siguranță primul dioxid de carbon în rezervor. Navele, instalațiile și puțurile noastre sunt acum în funcțiune", a declarat directorul general al Northern Lights, Tim Heijn, într-un comunicat.
Concret, după ce dioxidul este captat, acesta este lichefiat și transportat cu vaporul la terminalul Øygarden de lângă Bergen, pe coasta de vest a Norvegiei. Apoi este transferat în rezervoare mari, înainte de a fi injectat printr-o conductă de 100 de kilometri, în fundul mării, la o adâncime de aproximativ 2,6 kilometri, pentru depozitare permanentă.
Tehnologia de captare și stocare a carbonului (CCS) a fost inclusă în lista instrumentelor climatice de către Grupul Interguvernamental de Experți privind Schimbările Climatice (IPCC) al Națiunilor Unite și de către Agenția Internațională pentru Energie (IEA), în special pentru reducerea amprentei de dioxid de carbon a industriilor precum cimentul și oțelul, care sunt dificil de decarbonizat.
Foto: Getty Images
Prima injecție de dioxid în rezervorul geologic Northern Lights a fost efectuată de la fabrica de ciment Heidelberg Materials din Brevik, în sud-estul Norvegiei. Însă tehnologia CCS este complexă, controversată și costisitoare.
Fără asistență financiară, este în prezent mai profitabil pentru industrii să achiziționeze "permise de poluare" pe piața europeană a carbonului decât să plătească pentru captarea, transportul și stocarea dioxidului.
Northern Lights a semnat până acum doar trei contracte comerciale în Europa. Unul este cu o fabrică de amoniac Yara din Olanda, altul cu două dintre fabricile de biocombustibili ale Ørsted din Danemarca și al treilea cu o centrală termică Stockholm Exergi din Suedia.
Finanțat în mare parte de statul norvegian, Northern Lights are o capacitate anuală de stocare de 1,7 milioane de tone, care se așteaptă să crească la 5,5 milioane de tone până la sfârșitul deceniului.
Deși eforturi precum Northern Lights se concentrează pe captarea carbonului direct din cele mai poluante surse - coșurile industriale de fum – au existat și încercări pentru captarea gazului din aerul înconjurător, o metodologie și mai controversată.
Mark Jacobson, profesor de inginerie de mediu la Universitatea Stanford, a declarat pentru CBS News la începutul acestui an că are îndoieli cu privire la motivațiile și eficacitatea ambelor tipuri de captare a carbonului și a spus fără menajamente, că această "captare directă a aerului nu este o soluție reală. Nu avem timp de pierdut cu această tehnologie inutilă".
Jacobson consideră că această captare directă a aerului, în special, este o pierdere de timp și că ar trebui concentrate mai multe eforturi pe trecerea la surse de energie curată. În prezent, SUA își obține aproximativ 60 % din electricitatea generată din combustibili fosili.
"Trebuie să ne gândim cine propune această tehnologie. Cine ar putea beneficia de pe urma captării carbonului și a captării directe din aer? Companiile de combustibili fosili sunt", a spus Jacobson.
"Ei spun doar: Ei bine, extragem tot atât de mult dioxid pe cât emitem. Prin urmare, ar trebui să ni se permită să continuăm să poluăm, să continuăm să exploatăm mineritul", a declarat Jacobson pentru CBS News, adăugând că poziția sa nu l-a făcut popular printre mulți din sectorul energetic.
"O, da, oamenii cu motorină mă urăsc, oamenii cu benzină mă urăsc, oamenii cu etanol mă urăsc, oamenii cu energie nucleară mă urăsc, oamenii cu cărbune mă urăsc. O fac, pentru că spun adevărul. Nu avem nevoie de niciuna dintre aceste tehnologii", a concis el.
Ştiri video recomandate
