Ucraina arde, la propriu. Peste un milion de hectare au fost mistuite de flăcări în ultimul an, în timp ce dronele rusești atacă pompieri și pădurari care încearcă să le stingă. Oficial, incendiile sunt provocate de căldură și muniții neexplodate. Neoficial, tot mai multe dovezi arată spre o strategie cinică: Rusia aprinde focul ca armă de război, lăsând în urmă nu doar ruine, ci și un deșert ecologic, scrie The Guardian.
Natalia Pryprosta își hrănea porcii când focul a cuprins satul Studenok, lângă Izium, în estul Ucrainei. N-a avut timp de nimic. A apucat doar actele, și-a tras mama bătrână în mașina unui prieten și a încercat să scoată animalele din grajd. Fumul și viteza flăcărilor au făcut imposibilă fuga. N-a văzut animalele arzând, dar a aflat mai târziu ce s-a întâmplat.
Satul a fost acoperit de fum, „ca într-o noapte fără sfârșit”. Oamenii au săpat tranșee în pământul încins, încercând să stopeze înaintarea focului. Pompierii au ajuns, dar vântul a făcut flăcările de necontrolat. La un moment dat, focul a înconjurat autospeciala, blocând echipajul.
Muniția neexplodată, rămasă din perioada ocupației ruse și eliberării din 2022, a început să detoneze în căldură. Fiecare explozie alimenta incendiul, aruncând bucăți de lemn și jar peste sat. „Fragmente aprinse zburau până la 700–800 de metri”, își amintește Serhii Kohan, șeful localității.
Abia spre ora 21:00, când vântul s-a domolit și exploziile s-au oprit, echipele au putut interveni. Natalia și vecinii ei au supraviețuit ascunși într-un sat vecin. Când s-au întors, au găsit case arse, copaci înnegriți și clădiri contorsionate – o nouă rană peste un loc deja distrus de război.
60% dintre incendiile din Ucraina au avut loc în zona Izium. Pământul, un fitil uriaș
Cele mai multe incendii de pe teritoriul controlat de Ucraina în 2025 au fost în pădurile din jurul Iziumului, în regiunea Harkov, potrivit companiei de stat „Forests of Ukraine”. În primele opt luni ale anului, Harkov a concentrat 60% din toate incendiile forestiere. Focul care a distrus Studenok a pornit dintr-un parc național aflat la 23 de kilometri și a mistuit 6.000 de hectare.
Un război dus într-o cutie de chibrituri
Incendiile de vegetație fac parte din „noul normal” al unei lumi mai fierbinți. Dar amploarea arderilor din Ucraina e fără precedent. În 2024, aproape un milion de hectare au ars, adică de peste două ori mai mult decât în întreaga Uniune Europeană la un loc.
O analiză The Guardian și Kyiv Independent arată, pe baza imaginilor satelitare, datelor de monitorizare și mărturiilor de la sol, că distrugerea pădurilor ucrainene este direct legată de invazia rusă. Focurile se întind într-un arc de-a lungul liniei frontului, mai ales în estul țării.
Incendiile din Ucraina nu seamănă cu cele din Canada sau Siberia. Nu sunt flăcări uriașe care durează luni întregi, ci sute de focare mici, aproape continue, declanșate, cel mai probabil, de explozii. Terenurile agricole abandonate, transformate în pășuni sau păduri tinere, au reprezentat o treime din suprafața arsă.
„Doar în regiunea Donețk, pierderea de pădure cauzată de foc a fost de 40 de ori peste media ultimelor două decenii”, spune James MacCarthy, cercetător la Global Forest Watch. „Anii de conflict, degradarea pădurilor și valurile de căldură extremă au transformat aceste zone în praf de pușcă”.
Pompieri sub foc rusesc
Parcurile naționale și echipele de salvare spun că flăcările nu sunt singurul lor dușman. În timp ce încearcă să stingă incendiile, spun că sunt vizați de drone rusești.
„Dronele sunt mereu deasupra noastră”, spune Serhii Skoryk, directorul parcului național Kamianska Sich. „Când doi sting focul, alți doi stau cu armele pregătite, să nu se apropie o dronă de camion”.
Serviciile de urgență nu mai intervin în zonele considerate prea periculoase, așa că rangerii se luptă singuri cu focul. Au montat bruiaje electronice pe autospeciale, dar noile modele de drone nu mai pot fi blocate, așa că s-au înarmat cu puști de vânătoare.
„În jumătate din cazuri, cât stingem focul, apare o dronă și trebuie să o neutralizăm”, spune Skoryk.
Pe rețelele de socializare, soldați ruși postează filmări cu camioane de pompieri lovite de drone. Atacurile urmează adesea tiparul „double tap”: prima explozie provoacă incendiul, a doua lovește exact când ajung echipajele de salvare. Într-un clip, o dronă atacă o benzinărie – iar când sosesc pompierii, o altă dronă kamikaze se prăbușește direct în camion.
Conform dreptului internațional, lovirea deliberată a salvatorilor și distrugerea intenționată a mediului constituie crime de război. Kremlinul nu a răspuns solicitărilor de comentarii.
„Nu există bombardamente accidentale”
Procurorii ucraineni încearcă să stabilească dacă aceste atacuri vizează deliberat resursele naturale. Pădurile oferă acoperire pentru ambele tabere – motiv pentru care devin țintă.
„Nu există bombardamente accidentale. Fiecare lovitură e o acțiune militară planificată”, spune Vitalii Nikitin, adjunctul procurorului regional din Herson. „Documentăm toate atacurile care afectează mediul – de la parcuri naționale la păduri și zone protejate”.
Investigațiile sunt complicate: multe locuri se află încă pe linia frontului, minate sau ocupate. Dovada că un atac a fost intenționat e greu de obținut.
Anhelina Hrytsei, cercetătoare la organizația Truth Hounds, afirmă că atacurile asupra salvatorilor s-au intensificat în 2024–2025. „Precizia armelor, lipsa unor ținte militare apropiate și tiparul repetat al atacurilor duble indică o intenție clară”, spune ea.
„Dacă o dronă echipată cu cameră lovește pompieri care poartă însemne vizibile, vorbim – dacă nu de intenție – cel puțin de o decizie conștientă de a nu evita răul”, adaugă aceasta.
Agricultura, sufocată de mine
Cele mai multe incendii mari izbucnesc lângă zonele de luptă, unde solul e plin de explozibili. Minele și munițiile neexplodate pot detona la căldură, alimentând flăcările.
Forțele ruse lansează și mine antipersonal de tip „petală”, aruncate din drone. „Am curățat un teren de 8 hectare. Câteva zile mai târziu, era iar plin de mine”, spune Skoryk.
În pădurile de lângă Izium, unde 90% din teren este minat, echipele pirotehnice trebuie să verifice fiecare zonă înainte de a intra pompierii.
Ucraina are acum peste două milioane de mine – una dintre cele mai minate țări din lume. Iar recuperarea terenurilor va dura decenii.
„Minele și obuzele neexplodate vor împiedica refacerea pădurilor de-a lungul frontului pentru mult timp”, avertizează Peter Potapov, expert al World Resources Institute. „Aceste păduri erau plantate alături de terenuri agricole ca să protejeze solul, să țină zăpada și să regleze scurgerea apelor. Fără ele, productivitatea agricolă va scădea drastic”.
Biodiversitate distrusă
Incendiile de o asemenea amploare pot devasta ireversibil biodiversitatea Ucrainei. „Războiul afectează natura în moduri complexe – fiecare parte a ecosistemului suferă”, spune ecologista Kateryna Polianska. „Unele daune pot fi reparate, altele nu se vor vindeca niciodată”.
Ea a vizitat parcurile naționale Sviati Hory și Kreidova Flora, zone cu versanți calcaroși vechi de milioane de ani, distruse de bombardamente. „Nu mai putem reface acele formațiuni, au dispărut pentru totdeauna”, spune Polianska.
Acolo existau păduri rare de pin pe calcar, considerate habitat pe cale de dispariție. Acum, multe sunt arse complet. „Ar putea dura 70 sau 80 de ani până să revedem aceleași păduri – dacă le mai vedem vreodată.”
„E copilul meu. Nu pot pleca”
Pentru Serhii Skoryk, distrugerea are și o dimensiune personală. Casa lui a fost luată de ruși în 2022. De atunci trăiește într-un subsol din parcul național pe care îl conduce.
„Acesta e copilul meu, l-am creat de la zero. Sunt directorul lui din prima zi”, spune el.
Deși focul trece frecvent peste parc, iar craterele din bombardamente emană metale grele și toxine, Skoryk și echipa sa continuă să lucreze. Au învățat tehnici de deminare și, între incendii, curăță pământul cât pot.
„Dacă nu noi, atunci cine?”, întreabă el, privind spre terenul ars.
Ştiri video recomandate
