Mineritul rămâne un factor relativ minor al defrișărilor în Brazilia, unde pierderea pădurilor este legată în principal de extinderea terenurilor agricole.
În 2025, de exemplu, aproximativ 579.600 de hectare din Amazonul brazilian au fost defrișate, potrivit datelor oficiale. Dintre acestea, circa 17.000 de hectare au fost asociate activităților miniere, conform platformei Mining Watch.
„Ceea ce face mineritul deosebit de problematic este faptul că vizează arii protejate și teritorii indigene”, a spus Matt Finer, director al programului Monitoring of the Andes Amazon din cadrul Amazon Conservation.
Protejarea teritoriilor indigene este considerată una dintre cele mai eficiente metode de a limita defrișările în Amazon, cea mai mare pădure tropicală din lume și un regulator esențial al climei globale. Cercetătorii avertizează că pierderea continuă a pădurilor ar putea accelera încălzirea globală.
Aplicarea legii este adesea un „joc de-a șoarecele și pisica”
În 2023, autoritățile braziliene au lansat o operațiune majoră împotriva mineritului ilegal de aur în teritoriul indigen Yanomami, din statul Roraima, la granița cu Venezuela, după ce o creștere a activităților a provocat o criză umanitară și sanitară. Ritmul anual de extindere a noilor zone exploatate a scăzut semnificativ după acel an, potrivit datelor Amazon Conservation. Deși mineritul nu a fost eliminat complet, aproape toate defrișările din interiorul teritoriului Yanomami — aproximativ 5.500 de hectare — au avut loc până în 2023.
Cu toate acestea, măsurile locale nu au reușit să oprească mineritul ilegal la nivelul întregului Amazon. Când autoritățile distrug dragile și echipamentele într-o regiune, minerii se mută sau revin după plecarea acestora. Procurorul federal André Luiz Porreca, care investighează mineritul ilegal în vestul Amazonului brazilian, a descris situația drept un „joc de-a șoarecele și pisica”.
„Anul trecut am participat la o operațiune în care au fost distruse peste 500 de vase de dragare pe un teritoriu indigen”, a spus Porreca. „Săptămâna următoare, reprezentanții comunităților indigene mi-au arătat fotografii care dovedeau că minerii reveniseră deja”.
Porreca a spus că mineritul ilegal de aur este finanțat de unele dintre cele mai mari organizații infracționale din Brazilia, inclusiv Comando Vermelho și Primeiro Comando da Capital (PCC), care operează în aproximativ o treime dintre orașele din Amazonul brazilian.
„Au resursele financiare pentru a susține aceste operațiuni. Unele drage costă până la 15 milioane de reali (realul brazilian, moneda națională a țării - n. red.)”
În timp ce măsurile de aplicare a legii au redus presiunea în teritoriul Yanomami, mineritul ilegal s-a intensificat în alte zone, în special în bazinul râului Xingu. Cea mai critică situație este pe teritoriul indigen Kayapo, unde aproximativ 7.940 de hectare de pădure au fost distruse de exploatări ilegale — cea mai mare suprafață de acest tip din Amazonul brazilian.
Minarea aurului a dus la contaminare cu mercur
Prețurile record ale aurului, alimentate în mare parte de cererea investitorilor pentru active sigure pe fondul riscurilor globale în creștere, au oferit un stimulent puternic pentru mineritul ilegal.
„Este o logică simplă de piață. Cu cât sunt mai mulți cumpărători, cu atât mai mulți oameni exploatează aurul”, a spus Porreca. El a adăugat că sistemul de control al exporturilor de minerale din Brazilia rămâne slab, permițând scheme de spălare care dau aurului ilegal aparența de legalitate.
Impactul asupra mediului depășește defrișările. Operațiunile ilegale de minerit deversează mercur în râuri, contaminând apele și acumulându-se în peștii consumați de comunitățile riverane și indigene.
În aprilie, Porreca a prezentat un raport Comisiei Interamericane pentru Drepturile Omului, în care descrie contaminarea extinsă cu mercur în Amazon. Raportul citează un studiu realizat de Fiocruz, organizație publică de cercetare, care a constatat că 21,3% dintre peștii vânduți în piețele din Amazon depășesc limitele de mercur stabilite de Organizația Mondială a Sănătății. Copiii cu vârste între 2 și 4 ani consumau mercur la niveluri de până la 31 de ori peste limita recomandată.
Conform legislației braziliene, mineritul este interzis pe teritoriile indigene. Ministerul Popoarelor Indigene a declarat că combaterea mineritului ilegal pe aceste teritorii este o prioritate pentru administrația președintelui Lula da Silva. Ministerul a informat că „invaziile” miniere sunt susținute de rețele infracționale și că soluția implică destructurarea acestor lanțuri economice și logistice.
Ministerul Mediului a precizat că poluarea cu mercur provenită din mineritul ilegal de aur rămâne o problemă persistentă în Amazon și că își extinde programele de monitorizare științifică, în paralel cu sprijinirea eforturilor de aplicare a legii.
