Când Charles de Gaulles a fondat actualul sistem politic francez – A Cincea Republică – principala sa prioritate a fost ca noul sistem să asigure stabilitatea totală, scrie Politico. Franța încă se recupera după trauma celui de-Al Doilea Război Mondial, iar vechiul regim al celei de-A Patra Republici, o formă parlamentară de guvernământ, nu era capabil să asigure stabilitatea necesară.
Sistemul a funcționat vreme de 67 de ani – De Gaulle a fost primul dintre cei opt președinți ai celei de-A Cincea Republici – iar noua structură politică clădită a asigurat că președintele primește puteri care semănau cu cele ale unui monarh de secol XIX.
Dar, acum, primele „crăpături” au început să apară. Cu un Emmanuel Macron „asediat” la Elysee de o majoritate parlamentară ostilă, creația lui De Gaulle pare că se află în fața testului timpului și în fața unei prăbușiri iminente.
Privind la haosul din politica franceză din ultimele luni și săptămâni, ar fi ușor de dat vina pe președintele Emmanuel Macron – până la urma, decizia de a dizolva parlamentul după eșecul de la alegerile europarlamentare a fost a sa – acolo este, de fapt, punctul de start al acestei crize de sistem care a dus la prăbușire a cinci guverne. Nu suntem departe nici de prăbușirea celui de-al șaselea.
Dar a da vina pe Macron înseamnă să nu vedem problema mai mare – aceea că A Cincea Republică este incapabilă, ca sistem, să permită compromisul și împărțirea puterii.
Sistemul actual a fost gândit ca antidot la haosul din timpul celei de-a Patra Republici – care a trecut prin 21 de guverne în 12 ani – soluția lui De Gaulle a fost optimizarea prin obținerea unui singur deznodământ – un președinte cu puteri extinse care să fie susținut de o majoritate absolută în parlament.
Fiecare „rotiță” instituțională are ca scop să producă acest deznodământ – inclusiv alegerile prezidențiale în două tururi – o formă electorală care îi forțează pe votanți să aleagă cel mai consensual politician dintre candidați. Alegerile parlamentare care au loc imediat după cele prezidențiale au același scop – să-i asigure președintelui ales o majoritate favorabilă.
A Cincea Republică a funcționat de minune câtă vreme președintele s-a bucurat de o majoritate prezidențială clară în parlament – astfel, guvernul a devenit un corp consultativ glorificat servind agenda președintelui.
Niciun compromis
Dar, în orice altă configurație politică, A Cincea Republică se transformă repede în haos. Dacă parlamentul este dizolvat înainte de termen, iar opoziția preia controlul, așa cum s-a întâmplat acum, rezultatul este așa-zisa „coabitare” – sinonimă, de fapt, cu paralizia.
În momentul în care apare o configurație politică cu un parlament fără majoritate clară, lucrurile sunt și mai rele. Partidele nu au niciun interes instituțional sau vreo înclinație politică spre compromis. Orice intenție de cooperare cu alte formațiuni este tratată cu suspiciune.
Sistemul dă atât de multă putere președintelui încât chiar și dacă partidele ar coopera, ar fi aproape imposibil să aibă vreo influență reală în actul de guvernare.
Rezultatul este că liderii de partide calculează la rece că interesul lor este să stea în afara guvernului și să facă tot ce este posibil pentrua precipita următoarele alegeri prezidențiale – locul de unde izvorăște puterea adevărată – chiar și dacă asta înseamnă să dea jos guverne, unul după altul.
„În realitate, toată lumea se gândește numai la alegerile prezidențiale”, spune Gilles Gressani, director la jurnalul Le Grand Continent și președinte la Group D’etudes geopolitiques, un think-tank de la Paris.
„În Franța, aproape toți actorii politici de la nivel mediu, dar chiar și actorii economici, se gândesc cum ar putea să devină președintele republicii”, adaugă el.
Rezultatele acestui sistem, dar și slăbiciunile sale evidente, au fost demonstrate clar în ultimul an și jumătate.
Unul după celălalt, prim-miniștrii au încercat, cu diverse niveluri de îndemânare și sinceritate, să obțină un acord de buget cu cele mai mari partide politice din parlament. Tot la fel, unul după celălalt, toți au ajuns la concluzia că e imposibil și au plecat din funcție fără să se uite înapoi. Unii dintre ei în mai puțin de o lună – așa cum e cazul și actualului, Sebastien Lecornu, desemnat și redesemnat în mai puțin de o săptămână.
Modelul german
Haosul politic de la Paris, care pare că prinde o personalitate aparte și nu dă semne de dispariție, îi face pe unii dintre politicienii francezi să se gândească la revenirea la sistemul parlamentar – acolo unde coalițiile sunt norma.
Stând alături de cancelarul Friedrich Merz, în august, Macron s-a rugat de parlamentarii francezi să fie un pic mai mult ca omologii lor germani – la Berlin, abia ce se formase o coaliție între dreapta și stânga, între CDU-ul lui Merz și SPD-ul fostului cancelar Scholz.
„Pe unul dintre malurile Rinului, pare că un partid conservator și unul socialist reușesc să lucreze împreună. Asta se întâmplă nu așa departe de noi, funcționează, cred că e posibil și la noi”, spunea Macron.
Până și Italia, faimoasă pentru instabilitatea politică cronică, are o guvernare mult mai solidă decât Franța.
Din păcate pentru Macron, însă, nu sunt semne că liderii francezi sunt aproape de o epifanie a compromisului. Imediat după ce Lecornu și-a anunțat demisia săptămâna trecută, șefa extremei drepte franceze, Marine le Pen, a anunțat imediat că îl va da jos și pe următorul premier, oricine ar fi el.
A Șasea Republică?
Într-o țară obsedată de politică, observatorii văd foarte clar problemele celei de-A Cincea Republici.
Vreme de ani de zile, analiștii au criticat felul în care sistemul politic de la Paris reduce parlamentul la o grupare lipsită de putere și promovează mentalitatea „arderii podurilor” printre partidele de opoziție.
Unii dintre ei spun că o idee bună ar fi ca partidele să poată să fie reprezentate proporțional în legislativ, tocmai pentru a evita situații de blocaj.
Jean-Luc Melenchon, șeful informal al extremei-stângi din Franța a făcut campanie, în 2022, pe ideea creării unei A Șasea Republici.
Deși ideea a fost respinsă de liderii establishment-ului, situația în care se află Franța acum – o evidentă criză de sistem – ar putea să fie începutul unei reforme profunde.
Ştiri video recomandate
