Comisia Europeană a dat, miercuri, startul negocierilor, discuțiilor, certurilor și scandalurilor pe tema bugetului blocului, care urmează să se desfășoare pe parcursul următorilor doi ani și vor implica diversele instituții ale Uniunii Europene și guvernele celor 27 de țări membre – miza cine, ce și cum va obține din planul de cheltuieli de pe următorii șapte ani.
Ursula von der Leyen a insistat că bugetul record de aproape două trilioane de euro va face vistieria europeană „mai mare, mai inteligentă și mai precisă” și că acest plan de buget este „cel mai ambițios propus vreodată”.
Semnalele nu au fost prea bune, însă – ca semn al faptului că negocierile vor fi aprinse, europarlamentari dezamăgiți de buget au contrazis rapid spusele președintei Comisei – Comisia a calculat în mod înșelător ajustările generate de inflația masivă din ultimii ani drept creșteri în bugetul european.
„Comisia Europeană va prezenta niște linii bugetare diferite, care au crescut. Desigur că bugetul rămâne la acleași nivel, dar asta înseamnă că mai multe linii de buget trebuie să scadă”, a declarat europarlamentarul român Sigefried Mureșan, din partea PPE, partidul Ursulei von der Leyen.
Toate statele membre trebuie să aprobe acest buget pentru ca el să intre în vigoare pentru exercițiul care începe din 2027. Politico a realizat o analiză cuprinzătoare a câștigătorilor și pierzătorilor din acest buget.
Fermierii – pierzători
Fermierii sunt furios pe Comisie după anunțul acestui buget. În ultimul buget pe termen lung al UE, Politica Agricolă Comună (PAC), primea 386,6 miliarde de euro. De această dată, va primi doar 300 de miliarde.
În plus, încă un lucru care-i irită din cale afară pe fermieri, dacă în trecut PAC avea propria secțiune bugetară în cadrul planului, de această dată el va fuziona cu alte politici în cadrul unui pilon unic numit „Planuri Naționale și Regionale de Parteneriat”.
Sub egida acestor planuri, țările europene vor trebui să cheltuiască un minimum de 300 de miliarde de euro pe agricultură și ar putea să cheltuiască și mai mult dacă vor dori să o facă.
Totuși, organizațiile fermierilor, care protestează la ușile Parlamentului European și Comisiei, nu sunt deloc optimiste.
Industria tutunului – pierzătoare
Deși marea majoritate a bugetului va veni din contribuțiile statelor membre, Comisia a propus și trei noi taxe – ele țintesc deșeurile electrice, companiile mari și produsele din tutun, precum țigaretele și trabucurile.
Aceste bunuri sunt taxate doar de state la nivel individual, iar veniturile din aceste taxe sunt ținute la bugetele naționale.
Scopul este crearea unei sume de 25-30 de miliarde pe an, ea urmând să fie folosită pentru a plăti datoriile făcute pentru a finanța recuperarea post-Covid.
Prețurile la țigarete urmează oricum să crească în toată UE din cauza unei actualizări la Directiva de Taxare a Tutunului – estimările în mare prevăd o creștere de 1-2 euro creștere de preț per pachet.
Pentru prima dată, produsele alternative tutunului, precum țigările electronice și tabacul încălzit vor fi subiectul unei rate minime, însă ea va fi tot mai mică decât cea pentru țigaretele obișnuite.
Natura – pierzătoare
Biodiversitatea urmează să-și piardă capitolul dedicat din bugetul UE și va fi absorbită într-un capital mai extins numit „climă și mediu”. Acest capitol va însemna 35 la sută din bugetul european, adică aproximativ 700 de miliarde de euro.
Anterior, pe lângă ținta de 30 la sută de cheltuiueli, 7,5 la sută din cheltuielile anuale urmau să fie alocate obiectivelor de biodiversitate. Această țintă ar fi crescut la 10% în 2026 și 2027.
Noua ținta pentru climă și mediu urmează să aibă un rol în atingerea celor șase obiective climatice ale UE.
Programul LIFE, dedicat finanțării acțiunilor pentru climă și mediu, a fost și el absorbit în „Planurile Naționale și Regionale”, la fel și „Fondul pentru Competitivitate” de 410 miliarde de euro.
Unele ONG-uri avertizează că schimbările propuse ar putea însemna pierderi serioase pentru biodiversitate. Uniunea Europeană deja se confruntă cu o gaură de finanțare de 37 de miliarde de euro anual, conform Comisiei.
Țările din est și Ucraina – câștigătoare
Țările din estul UE au obținut o victorie importantă miercuri, atunci când Comisia a anunțat regiunile estice și mai ales cele aflate la graniță cu Ucraina, Rusia și Belarus, vor primi mai multe fonduri pentru a-și satisface nevoile economice și de securitate.
Ele au mai câștigat și o altă luptă – deși UE căuta cu disperare noi surse de bani pentru buget, în acest plan nu au fost incluse și veniturile obținute din deja plănuita extindere a schemei de comerț pentru emisii pentru clădiri și transportul rutier.
În final, UE propune sprijinirea planului de reconstrucție a Ucrainei și drumul acesteia spre integrare europeană cu încă 100 de miliarde de euro.
Plătitorii de facturi de curent – câștigători
Pe baza acestei propuneri, Uniune Europeană urmează să-și crească puternic sprijinul pentru efortul de modernizare al rețelelor electrice, cu scopul de a scădea prețurile. Ele au fost calificate drept călcâiul lui Ahile în competiția cu SUA și China.
Connecting Europe Facility, un fond care urmează să fie folosit pentru modernizarea infrastructurii și investiții în noi tehnologii va face în așa fel încât bugetul pe energie să crească de la șase miliarde de euro la 30 de miliarde de euro.
În plus, rețelele vor beneficia de încă 410 miliarde de euro din fondul pentru competitivitate. Asta pentru a putea reduce pierderile, pentru a scădea facturile pentru industrii și pentru locuințe.
Mario Draghi, fostul șef al BCE, a avertizat că „investițiile în infrastructură sunt lente și suboptime”.
Tehnologii digitale – câștigătoare
Comisia vrea să multiplice banii blocului pentru tehnologii digitale de cinci ori, conform Ursulei von der Leyen. Această creștere ar aduce fondurile la 54,8 miliarde de euro în viitorul buget.
E vorba d o creștere serioasă într-un domeniu în care, deja, Uniunea Europeană investește fonduri considerabilă pentru cercetare și inovație.
Însă, pe lângă sumele cheltuite, a crescut și miza – SUA și China sunt într-o competiție acerbă pentru aceste tehnologii transformatoare – mai ales când vorbim de Inteligența Artificială.
Pilonul digital este unul dintre cei patru piloni cuprinzători ai fondului pentru competitivitate de 410 miliarde de euro.
Apărarea – câștigătoare
Propunerea Comisiei este de a aloca cel puțin 131 de miliarde de euro pentru apărare și spațiul cosmic, adică „de cinci ori mai mult față de ce avem stăzi”, conform Ursulei von der Leyen.
Bugete separate vor fi folosite pentru a consolida capacitatea de apărare a blocului.
Propunerea „arată o ambiție salutară”, spune Hannah Neumann, europarlamentară germană din partea Verzilor care face parte și din comisia de apărarea a PE.
Numărul nu este, însă, în acord cu nevoile identificate anterior de comisarul pentru apărare, Andrius Kubilius.
Cercetare și cultură – câștigătoare
Programul principal de cercetare și dezvoltare al blocului european, Horizon Europe, urmează să se dubleze în fonduri până la 175 de miliarde de euro și este deja unul dintre cele mai mari fonduri din lume – cu un buget de 95 de miliarde de euro – deși un grup de experți a argumentat că Uniunea Europeană ar trebui să-și crească cheltuielile până la 220 de miliarde pentru a rămâne competitivă.
Alocările pentru Erasmus plus, programul de mobilitate a studenților, a crescut și el cu 50 la sută până la 40 de miliarde de euro. Comisia va susține și un nou program „AgoraEU” în valoare de 8,6 miliarde. Prin el, vor fi susținute organizațiile culturale, media și de societate civilă.
„Este un momemtn de cotitură pentru sectoarele creative și culturale ale Europei”, a declarat comisarul Glenn Micallef.
Mobilitatea militară – neclar
Comisia vrea ca blocul să pună deoparte 17,7 miliarde pentru mobilitate militară, conform comisarului pentru transporturi, Apostolos Tzitzikostas. În teorie, asta arată ca o mare victorie, mai ales prin comaprație cu bugetul actual de zece ori mai mic.
În realită, însă, ele este departe de ținta cerută de Tzitzikostas de 75 sau 100 de miliarde.
Orașe și regiuni – neclar
Programul pentru fonduri de coeziune al UE este menit să consolideze creșterea economică în cele mai sărace regiuni ale blocului și să reducă inegalitățile.
În prezent, el reprezintă mai mult de o treime din bugetul actual al Uniunii Europene, însă, departe de a mai fi o politică de sine stătătoare în propunere de buget, el va intra, la rândul său, în Planurile Naționale și Regionale de parteneriat dezvoltate de guvernele naționale.
Într-un acord de ultimă oră, Comisia a promis că cele mai sărace regiuni ale blocului vor primi 218 miliarde în următorul buget – o cerință cheie a comisarului Raffaele Fitto. Însă garanții nu au fost făcute și pentru restul UE.
Ştiri video recomandate
