Curtea Penală Internațională de la Haga definește crimele de război drept „încălcări grave” ale Convențiilor de la Geneva de după cel de-al Doilea Război Mondial, acorduri care stabilesc legile internaționale umanitare care trebuie urmate în timp de război. Încălcările includ atacarea deliberată a civililor și a țintelor militare unde numărul victimelor civile ar fi „excesive”, spun experții juridici, citați într-o analiză Reuters.
Rusia, care descrie invadarea Ucrainei drept o „operațiune specială”, neagă faptul că ar fi atacat civili și spune că scopul său este „demilitarizarea și denazificarea” Ucrainei.
URSS a ratificat Convenția de la Geneva în 1954. Rusia și-a revocat în 2019 recunoașterea unuia dintre protocoale, dar rămâne semnatară la restul acordurilor. Curtea Penală Internațională (CPI), înființată în 2002, este diferită de Curtea Internațională de Justiție, un organism al Națiunilor Unite care examinează disputele dintre state.
Nici Rusia, nici Ucraina nu sunt membre ale CPI, iar Moscova nu recunoaște tribunalul. Dar Ucraina a aprobat anchetarea crimelor de război pe teritoriul său, care datează de la anexarea Crimeei de către Rusia în 2014.
Rusia poate decide să nu coopereze cu CPI și orice proces fi amânat până când un inculpat este arestat. „Nu va împiedica instanța internațională să își continue urmărirea penală și să emită mandate de arestare”, a spus profesorul de drept la Universitatea Americană, Rebecca Hamilton, pentru Reuters.
CPI va emite un mandat de arestare dacă procurorii pot demonstra „motive rezonabile să creadă” că au fost comise crime de război. Pentru a obține o condamnare, procurorul ar trebui să dovedească vinovăția inculpatului dincolo de orice îndoială rezonabilă, spun experții.
Pentru majoritatea acuzațiilor, asta necesită dovedirea intenției. O modalitate de a face acest lucru ar fi ca un procuror să demonstreze că în zona atacului nu existau ținte militare și că nu a fost un accident.
„Dacă aceste atacuri continuă și strategia pare să fie de a ataca civilii din zonele urbane, atunci aceasta poate fi o dovadă foarte puternică a intenției de a face acest lucru”, a spus Alex Whiting, profesor la Harvard Law School.
O investigație privind crimele de război poate viza soldații, comandanții și șefii de stat.
Un procuror ar putea prezenta dovezi că Putin sau un alt lider de stat a comis o crimă de război dacă acesta a ordonat un atac direct ilegal sau știa că va comite crime și nu le-a prevenit.
Astrid Reisinger Coracini, lector la Departamentul de Drept Internațional al Universității din Viena, a declarat că va fi o provocare pentru membrii CPI să coreleze crimele de pe teren cu ordinele de la lideri.
Experții juridici spun că atentatele cu bombă de la Mariupol asupra maternității și teatrului marcat ca adăpost pentru copii par să se încadreze în definiția crimelor de război. Dar obținerea unei condamnări poate fi dificilă.
Pe lângă provocările cu care se confruntă în a dovedi intenția și o legătură directă între ordinele liderilor și atacuri, procurorii pot avea dificultăți în a obține dovezi, inclusiv declarații de la martori care ar putea fi intimidați sau ar putea fi reticenți să se pronunțe.
În cazul Ucrainei, procurorii CPI vor căuta probe video și fotografice disponibile public.
„Nu este un proces rapid în niciun caz. Faptul că lucrurile se mișcă deja este un semn foarte puternic", a spus Hamilton.
Aducerea inculpaților în sala de judecată poate fi, de asemenea, dificilă. Rusia va refuza să respecte mandatele de arestare, astfel că CPI va trebui să urmărească potențialii inculpați pentru a vedea dacă se vor deplasa în țări în care pot fi arestați.
