Premierul Slovaciei, Robert Fico, a invocat din nou dreptul de veto pentru a bloca noul pachet de măsuri europene, deschizând calea către o confruntare directă între lideri în cadrul summitului de săptămâna viitoare, scrie Euronews.
Pachetul propus, aflat pe masa negocierilor de aproape o lună, vizează gazul natural lichefiat (LNG) rusesc, infrastructura petrolieră, așa-numita “flotă din umbră” și platformele de criptomonede, precum și restricționarea circulației diplomaților ruși în interiorul blocului comunitar.
După săptămâni de discuții, detaliile tehnice și juridice au fost finalizate, potrivit diplomaților citați de Euronews. Totul a rămas însă blocat la votul final.
Miercuri, cei 27 de ambasadori ai statelor membre s-au reunit la Bruxelles, în speranța de a ajunge la un acord. În acel moment, Slovacia și-a confirmat intenția de a se opune.
Fico a transmis clar poziția sa după o convorbire telefonică cu președintele Consiliului European, Antonio Costa, în care și-a exprimat „uimirea” față de faptul că summitul de săptămâna viitoare se va concentra din nou în mare parte pe Ucraina.
„Nu sunt interesat să discut despre noi pachete de sancțiuni împotriva Rusiei până când nu voi vedea, în concluziile summitului, instrucțiuni politice clare pentru Comisia Europeană privind modul de a aborda criza din industria auto și prețurile ridicate la energie, care fac economia europeană complet necompetitivă”, a spus Fico miercuri.
„Refuz ca astfel de probleme serioase să fie tratate în concluzii prin fraze generale, în timp ce deciziile detaliate și pozițiile ferme sunt rezervate doar sprijinului pentru Ucraina”.
Potrivit unui proiect de concluzii consultat de Euronews, documentul dedică o secțiune amplă temelor de „Competitivitate și tranziție dublă”, care abordează provocările ce afectează creșterea economică și competitivitatea UE la nivel global.
Într-un paragraf se menționează că „prețurile ridicate la energie trebuie, de asemenea, abordate”, iar în altul se face apel la „o atenție deosebită” pentru „industriile tradiționale ale Europei”, precum cea auto – însă fără a intra în detalii concrete.
Fico a anunțat că Slovacia va prezenta „propuneri substanțial mai concrete” privind energia și industria auto, pentru a fi discutate la summitul din 23 octombrie.
De la Fico la Raiffeisen
Aducând în discuție subiecte care nu au legătură directă cu Ucraina, Fico repetă strategia folosită la runda anterioară de sancțiuni, când și-a retras veto-ul doar după ce a obținut concesii legate de eliminarea treptată a combustibililor fosili ruși.
La fel ca Ungaria, Slovacia rămâne dependentă de energia rusească și s-a opus vehement planului european de reducere completă a acestei dependențe până la sfârșitul lui 2027.
Premierul slovac a renunțat la opoziția sa doar după ce Comisia Europeană i-a transmis o scrisoare cu asigurări neobligatorii privind tranziția energetică, inclusiv posibilitatea de a folosi ajutoare de stat pentru a reduce prețurile la energie. Țara se confruntă de ani buni cu un nivel ridicat al sărăciei energetice.
De această dată, Fico extinde presiunea asupra industriei auto europene.
El a criticat în repetate rânduri legea privind tranziția verde, care prevede interzicerea vânzării de mașini cu motoare termice după anul 2035 – o măsură convenită în mandatul anterior al Parlamentului European și care urmează să fie reanalizată anul viitor.
Săptămâna trecută, cancelarul german Friedrich Merz a declarat că se va opune termenului-limită.
„O astfel de interdicție totală în 2035 nu va avea loc cât timp am eu un cuvânt de spus, și voi face tot ce pot pentru a preveni acest lucru”, a spus Merz, vorbind în fața reprezentanților industriei auto.
Austria, un alt blocaj
Pe lângă Slovacia, Austria a apărut ca un alt obstacol în discuțiile despre noile sancțiuni.
Viena a cerut deblocarea acțiunilor companiei ruse Rasperia Trading, aflată pe lista neagră a UE, pentru a compensa pierderile suferite de una dintre cele mai mari bănci austriece, Raiffeisen Bank International (RBI), după ce a pierdut un proces de 2,1 miliarde de euro într-un tribunal din Moscova la începutul anului.
Solicitarea este controversată și a stârnit îngrijorare în rândul statelor membre, care se tem că ar crea un precedent periculos și ar încuraja cereri similare în viitor. Nu este clar dacă Viena va insista asupra subiectului până la summitul liderilor, având în vedere că se află într-o poziție izolată.
„Austria continuă să susțină Ucraina și regimul de sancțiuni împotriva Rusiei”, a transmis Ministerul austriac de Externe într-un comunicat. „Austria este, desigur, angajată să protejeze interesele companiilor austriece. Dorim, de asemenea, să ne asigurăm că sancțiunile impuse de Europa pentru a slăbi Rusia nu ajung, indirect, să o avantajeze de două ori”.
Ştiri video recomandate
