MAE anunță că România se alătură statelor care contribuie la propunerea SUA privind “Lista de achiziții prioritare necesare apărării Ucrainei” (PURL), cu suma de 50 de milioane de euro.
Guvernul României a adoptat, marți, o Hotărâre prin care a decis contribuția României. Alocarea pentru PURL este făcută cu respectarea plafonului bugetar pentru anul 2025, mai precizează MAE.
“Mecanismul PURL reprezintă un instrument de politică externă și de securitate de importanță majoră pentru Administrația Statelor Unite ale Americii, în special în contextul abordării promovate de Administrația Trump privind împărțirea echitabilă a responsabilităților de securitate între aliați.
Prin PURL, partea americană urmărește implicarea directă și măsurabilă a statelor partenere în sprijinirea Ucrainei și crearea unui cadru coordonat de acțiune care să reflecte principiile de eficiență, predictibilitate și responsabilitate strategică”, precizează MAE într-un comunicat de presă.
Programul permite alocări comune prin bugetul NATO și este în continuarea inițiativelor aliate ulterioare Summitului de la Helsinki.
“Participarea României la mecanismul american PURL contribuie direct la consolidarea securității regionale și este pe deplin consonantă cu angajamentele României în cadrul NATO și cu Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii.
Participarea la acest mecanism creează premise pentru beneficii în planul securității naționale, inclusiv prin creșterea interoperabilității instituționale, aprofundarea cooperării militare și civile cu Statele Unite și aliații, precum și prin întărirea capacității de reacție la amenințări hibride și convenționale”, precizează MAE.
Prin acest program, statele NATO finanțează pachete de achiziții de armament din Statele Unite, care vor fi livrate Ucrainei. SUA oferă acces la propria producție de armament, iar aliații plătesc în comun sau pe rând pentru pachete ce răspund cerințelor prioritare specificate de Ucraina.
Ce este mecanismul PURL, inițiat de Trump
Această inițiativă, stabilită în comun de NATO și Statele Unite, a fost lansată în august. Primul pachet a fost finanțat de Olanda în valoare de 578 de milioane de dolari; al doilea de Danemarca, Norvegia și Suedia în valoare de 495 de milioane de dolari; al treilea de Germania în valoare de 500 de milioane de dolari. Al patrulea – 500 de milioane de dolari – a fost anunțat de Canada, a anunțat administrația prezidențială de la Kiev.
PURL nu a fost lipsit de controverse, fiind lansat după ce Trump a suspendat ajutorul militar direct acordat Ucrainei și și-a acuzat aliații că nu au împărțit povara.
Până în august, Belgia, Canada, Danemarca, Germania, Letonia, Olanda, Norvegia și Suedia au alocat 1,9 miliarde de euro (2,2 miliarde de dolari) pentru program, potrivit Anadolu.
Angajamentul asumat de România pentru creșterea bugetului pentru apărare
MAE a amintit, marți, că Summitul NATO de la Haga a dus, la propunerea Președintelui SUA, la un angajament istoric al Aliaților de a crește gradual, în următorii 10 ani, alocările destinate apărării pentru a atinge nivelul de 5% (3,5% cheltuieli militare directe și 1,5% conexe).
În acest procent vor fi incluse și investițiile în apărare, precum și cele destinate construirii sau consolidării infrastructurii cu dublă utilizare, inclusiv cea dedicată mobilității militare.
“Susținerea Ucrainei în fața persistenței agresiunii rusești este în sine o măsură de securitate.
România își respectă angajamentele, apartenența la NATO înseamnă investiții, acțiune și în special certitudinea unui viitor sigur pentru români. Prin eforturile președintelui Trump, ale liderilor europeni si ale președintelui Zelenski, în discuțiile recente din SUA, a fost generată o nouă dinamică pentru obținerea unei păci juste și durabile. România contribuie la dialogul diplomatic european și aliat și la eforturile comune pentru a genera garanții de securitate importante atât pentru Ucraina, cât și pentru regiune”, precizează MAE.
Prin mecanismul SAFE, România va accesa 16,6 miliarde de euro dedicate creșterii capacității de apărare - achiziționării de tehnică militară de ultimă generație, dezvoltarea capabilităților tehnologice și modernizării infrastructurii militare.
Urmează un an dificil pentru Ministerul Apărării, din punctul de vedere al achizițiilor de armament și muniție, ținând cont de posibila situație economică nefavorabilă.
MApN a promis 2,5% din PIB ca buget, însă rămâne de văzut care va fi nivelul de execuție bugetară.
Ştiri video recomandate
