Potrivit analiştilor, este unul dintre cele mai importante scrutine din istoria recentă a ţării. Electoratul a fost pus să aleagă între forţele politice laice, sprijinite de armată, şi partidele islamiste moderate, considerate favorite.
Partidele politice au făcut sâmbătă un ultim apel la populaţie de a le acorda votul, în cadrul ultimelor mitinguri, înainte de încheierea campaniei electorale. Partidul Justiţiei şi Dezvoltării, al premierului Recep Tayyip Erdogan, era considerat favorit, formaţiunea islamistă moderată putând obţine, potrivit analiştilor, o majoritate confortabilă, însă nu una absolută, şi anume două treimi din cele 550 de mandate ale Parlamentului. Aceasta oferindu-i posibilitatea să modifice fundamental Constituţia laică turcă.
Principalele partide de opoziţie, Partidul Republican al Poporului şi Mişcarea Naţionalistă, acuză formaţiunea premierului că intenţionează să submineze caracterul laic al statului, acuzaţii negate de şeful cabinetului de la Ankara.
Şanse mari de a intra în Parlament au avut şi candidaţi independenţi, mai ales etnicii kurzi. Alegerile s-au desfăşurat cu trei luni înainte de termen, din cauza eşecului Parlamentului de la Ankara de a alege, în mai, un succesor al preşedintelui Ahmet Necdet Sezer.
Premierul Erdogan a fost forţat să declanşeze alegeri parlamentare anticipate, după ce elita laică turcă, reprezentată în principal de armată, magistraţi şi partidele de opoziţie, s-a opus planului său ca Legislativul să îl aleagă în funcţia de preşedinte al Turciei pe ministrul de Externe Abdullah Gul.
Antena 3
Ştiri video recomandate
