Candidatul de extremă stânga la alegerile prezidențiale din Franța, Jean-Luc Melenchon, propune ca Banca Franței să anuleze o parte din datoria publică deținută de aceasta, pentru a reduce povara datoriei și a permite statului să cheltuiască mai mult. Ideea a stârnit controverse și reacții dure din partea politicienilor și economiștilor, care avertizează că măsura ar putea afecta încrederea investitorilor și ar crește costurile de împrumut ale Franței, scrie Reuters.
Clasa politică franceză încearcă de mai mulți ani să țină sub control povara tot mai mare a datoriei publice. Melenchon, lider al partidului de stânga radicală La France Insoumise (LFI), și-a reluat apelurile pentru anularea titlurilor de stat franceze deținute de banca centrală.
"Tot ce trebuie să facem este să luăm cele 18% (obligațiunile franceze - n.r.) deținute de Banca Franței și să le aruncăm în foc", a declarat Melenchon în timpul campaniei electorale.
Melenchon nu și-a prezentat încă în detaliu planul, însă ideea centrală este că o asemenea operațiune ar permite Franței să reducă ponderea oficială a datoriei publice, care depășește în prezent 116% din PIB, oferind astfel guvernului mai mult spațiu pentru cheltuieli publice.
Soluția neobișnuită propusă de Melenchon pentru problemele fiscale ale Franței face parte dintr-un pachet mai larg de politici care se bucură de susținerea unei părți a electoratului.
Un sondaj publicat luni îl indică pe Melenchon drept favorit pentru calificarea în turul al doilea al alegerilor prezidențiale de anul viitor, alături de lidera extremei drepte Marine Le Pen, în fața candidaților formațiunilor tradiționale.
Ideea anulării datoriilor deținute de banca centrală nu este nouă
Cel mai recent, în timpul pandemiei de COVID-19, unii economiști și politicieni au cerut Băncii Centrale Europene să anuleze obligațiunile guvernamentale cumpărate de la băncile comerciale pentru a sprijini economia zonei euro.
Astfel de propuneri au fost însă respinse în trecut. Factorii de decizie au argumentat că o asemenea măsură ar echivala cu finanțarea unui guvern de către banca centrală, lucru interzis în mod explicit de tratatele Uniunii Europene, și ar afecta încrederea piețelor financiare.
Cel mai recent apel al lui Melenchon a provocat o reacție similară.
Premierul Sebastien Lecornu, devenit al cincilea prim-ministru al Franței în mai puțin de doi ani după ce doi dintre predecesorii săi au fost înlăturați în urma încercărilor de reducere a deficitului bugetar, a descris propunerea drept "fraudă în forma sa cea mai pură" și a avertizat că aceasta ar afecta atât gospodăriile, cât și companiile.
În condițiile în care Franța trebuie să se împrumute cu sume record, Lecornu a avertizat că simpla discuție despre o asemenea măsură ar putea speria investitorii. "Dacă Franța, care trebuie să împrumute 310 miliarde de euro (361 de miliarde de dolari) în acest an, și-ar încălca propria semnătură, cine ne-ar mai împrumuta? În cel mai bun caz, creditorii, dacă ar mai accepta să ne împrumute, ar cere dobânzi exorbitante", a scris Lecornu pe X.
Echipa lui Melenchon nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii.
Contribuabilii ar putea suporta pierderile
Banca Franței a refuzat să comenteze, însă fostul său guvernator, Francois Villeroy de Galhau, a declarat anterior că anularea obligațiunilor guvernamentale din portofoliul băncii centrale ar obliga Franța să renunțe la euro. O asemenea decizie ar provoca băncii centrale pierderi uriașe, care ar trebui acoperite de contribuabilii francezi.
Totuși, nu toți economiștii și oamenii de afaceri au respins ideea.
Matthieu Pigasse, bancher de investiții apropiat de stânga, care a primit recent mandatul de a restructura uriașa datorie a Venezuelei, s-a declarat în favoarea propunerii lui Melenchon. La conferința de vară a partidului LFI, desfășurată weekendul trecut, Pigasse a susținut că obligațiunile deținute de Banca Franței ar putea fi anulate "fără niciun impact economic sau financiar".
Declarațiile sale au provocat un schimb tensionat de replici pe X cu Olivier Blanchard, fost economist-șef al Fondului Monetar Internațional, care a calificat dezbaterea drept "o prostie".
Blanchard a argumentat că, dacă Banca Franței ar anula obligațiunile franceze, aceasta nu ar mai încasa dobânzile și profiturile care, în mod normal, ar reveni statului francez, în calitate de unic acționar al băncii centrale. Astfel, operațiunea ar fi practic neutră din punct de vedere contabil, dar ar putea afecta încrederea investitorilor privați.
Deși a recunoscut că deficitul Franței este prea mare, Blanchard a avertizat că "propunerea unor soluții false și crearea unor speranțe false este... iresponsabilă".
