Sârbii sunt dați afară de pe pământurile lor după ce China a preluat un imperiu minier. „Este colonizare”

Cele mai importante zăcăminte de cupru și aur din Europa sunt exploatate de China cu costuri sociale, economice și ecologice uriașe pentru populația locală. Două orașe din nord-estul Serbiei, Bor și Majdanpek, sunt emblematice pentru acest fenomen ignorat de guvernul sârb și care ridică întrebări serioase privind suveranitatea și influența Chinei în Europa. Politico arată, într-un amplu fotoreportaj, cum oamenii din Bor au ajuns să respire cel mai poluat aer din Europa, să își piardă locuințele și mijloacele de trai, după ce pământul le-a fost luat de sub picioare, la propriu, de compania chineză de stat Zijin Mining. „Este colonizare”, acuză localnici. 

În nord-estul Serbiei, orașul Bor s-a dezvoltat în jurul unora dintre cele mai importante zăcăminte de cupru și aur din Europa. Începând cu anii 1940, regiunea a atras rapid muncitori din întreaga Iugoslavie. Majdanpek, aflat la doar 70 de kilometri distanță, s-a extins la rândul său în jurul unui alt zăcământ uriaș, estimat la peste 600 de milioane de tone de minereu. Timp de decenii, aceste centre miniere au susținut industria grea iugoslavă, însă astăzi această moștenire devine tot mai fragilă.

Din 2018, complexul minier a fost preluat de grupul chinez de stat Zijin Mining, care a investit 2,3 miliarde de euro pentru a crește producția.

Extinderea depășește cu mult sfera industrială: ea transformă terenurile și viețile locuitorilor. Familii întregi își văd casele, proprietățile și amintirile dispărând, pe măsură ce așezările sunt înghițite de exploatarea minieră. Guvernul Serbiei nu a reușit să ofere alternative reale pentru relocare.

Impactul asupra mediului este profund: păduri și râuri sunt distruse, fauna este amenințată, iar locuitorii respiră cel mai poluat aer din Europa. 

În paralel, o forță de muncă chineză tot mai numeroasă - ajunsă la câteva mii de persoane - rămâne în mare parte izolată în tabere închise, interacționând rar cu localnicii și lăsând în urmă o prezență vastă, dar greu de perceput.

Bor și Majdanpek ilustrează un fenomen mai amplu. În 2022, investițiile chineze în Serbia au fost, pentru prima dată, egale cu totalul investițiilor celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, ridicând semne de întrebare privind suveranitatea și influența neocolonială.

Dezbaterea s-a intensificat după prăbușirea unei gări renovate de o companie chineză, la Novi Sad, în 2024, accident soldat cu moartea a 16 persoane și care a declanșat valuri de proteste.

Pe măsură ce Zijin Mining își extinde în continuare amprenta, regiunea și oamenii săi rămân suspendați într-o confruntare între profitul economic și erodarea lentă a memoriei colective - dispariția caselor, tradițiilor și a istoriei comunităților aflate în pericol.

„Într-o zi, vom avea o mină sub casa noastră”

Odată un sat mic, orașul sârb Bor s-a dezvoltat dramatic în ultimul secol, după descoperirea unor zăcămintelor uriașe de cupru și aur. De această prosperitate s-au bucurat odată și localnicii. De când însă minele au fost preluate de Zijin Mining, măsurile de siguranță fost slăbite, iar numărul accidentelor de muncă au crescut, acuză oamenii. 

Zeljko, care a lucrat la mină mai bine zece ani, a suferit un accident de muncă în 2023, care i-a redus mobilitatea în mâna dreaptă cu 40%. 

Principala sursă de venit a familiei este agricultura. În ultimii ani, terenurile le-au fost expropriate din cauza extinderii operațiunilor Zijin Mining. Fiul lucrează acum ca șofer pentru mină, la fel ca mulți alții din zonă care nu își pot găsi un alt loc de muncă. 

Povești trase la indigo se regăsesc în toată regiunea. Terenurile familiei lui Miodrag au fost reduse la câteva hectare, în urma exproprierilor. Agricultura era principala lor sursă de venit. 

Miodrag a dat în judecată compania chineză, susținând că terenul i-a fost expropriat în mod abuziv. „Într-o zi, vom avea o mină sub casa noastră.” El spune și că vânătoarea a devenit imposibilă din cauza zgomotului constant și a exploziilor: „Simt cum îmi tremură casa.”

„S-a terminat, nu mai e nimic de făcut”, spune Ivica Jović. „În acest punct, accept că îmi vor lua pământul, dar măcar să-mi ofere un alt loc și să mă lase să continui agricultura.” Jović a primit scrisori de somație din partea Zijin Mining, după ce ar fi avut confruntări verbale cu muncitori chinezi care lucrau pe terenuri ce îi aparținuseră anterior. 

Satul Krivelj, de lângă Bor, dispare și el treptat din cauza extinderii minei, însă Jasna Bacilović, și întreaga sa familie sunt hotărâte să își păstreze casa, aflată în proprietatea lor încă din anii 1800, și să apere satul.

„Nu vreau să trăiesc în altă parte. Aici e acasă. Îmi amintesc că, atunci când eram copil, mă jucam cu prietenii pe un deal nu departe de aici, dar acum acel deal nu mai există. Copiii mei s-ar putea să nu mai vadă niciodată acest sat, pentru că ar putea dispărea pentru totdeauna”, spune fiica ei, Katarina Tomić. 

Krivelj avea odinioară până la 22 de kafane - taverne și restaurante de familie. Astăzi a mai rămas doar una, iar satul se stinge încet. „Sunetele satului dispar. Nu mai aud obloanele deschizându-se, radioul din casa unchiului meu sau vecinii vorbind. Deschid fereastra și nu mai aud nimic”, spune Bacilović.

Astăzi, municipalitatea Bor este una dintre cele mai bogate din Serbia, deși salariile locale rămân scăzute, ca în restul țării. Mina s-a extins până la a se contopi cu orașul. 

„Este colonizare” 

În paralel, o altă comunitate trăiește la periferia celei sârbe. Compania a adus mii de muncitori din China, care au fost cazați în tabere din perimetrul exploatării miniere, fără a li se permite integrarea în comunitatea locală.

Prezența chineză în zonă este copleșitoare, dar adesea invizibilă. Doar managerii și personalul de rang înalt ai Zijin Mining au voie să părăsească taberele companiei, spre deosebire de muncitorii obișnuiți veniți din China.

„Aceasta este o colonizare”, spune Ixeca, a cărei familie trăiește din agricultură de generații. O parte din terenuri le-au fost deja expropriate, iar familia a dat în judecată Zijin Mining. 

Cel mai poluat aer din Europa 

„E ca și cum am dormi pe aur, dar murim de cancer”, spune Joleht, în vârstă de 73 de ani, care locuiește în Slatina, lângă Bor, alt sat afectat de activitatea minieră. 

Familia unei femei din Krivelj, sat de lângă Bor, care a murit de cancer pulmonar la o vârstă tânără, pune boala pe seama poluării generate de activitățile miniere. Efectele extracției și topirii intensive se resimt în întreaga regiune.

Calitatea aerului reprezintă o problemă majoră: un raport din ianuarie 2024 a arătat depășiri frecvente ale nivelurilor de dioxid de sulf în zona Bor, contribuind la afecțiuni respiratorii acute și cronice, precum și la ploi acide.

Studiul a identificat și particule fine care conțin metale grele precum plumb, cadmiu, nichel și arsenic. De la preluarea operațiunilor de către Zijin nu a fost realizată nicio evaluare sistematică a sănătății publice.  

Institutul de Sănătate Publică „Batut” a publicat un studiu care arată un risc crescut de mortalitate, atât pentru bărbați, cât și pentru femei, în Bor, în toate grupele de vârstă. 

ONG-ul local „Ne damo Jadar” a fost înființat pentru a cere ca mina din Majdanpek să respecte reglementările de mediu și pentru a milita pentru soluții destinate locuitorilor ale căror case sunt amenințate de extinderea minei.

Localnicii spun că locuințele lor se prăbușesc încet din cauza exploatărilor miniere subterane de cupru și aur. Apar fisuri și infiltrații de apă în pereți. De-a lungul anilor, au avut loc mai multe incidente violente între membrii ONG-ului și agenții de pază privați care patrulează perimetrul exploatării.

În 2023, Serbia a exportat aproximativ 1,06 milioane de tone de minereuri și concentrate de cupru, în valoare de 1,46 miliarde de dolari. Principalul cumpărător a fost China. Contractul dintre Serbia și Zijin Mining rămâne clasificat, ceea ce ridică semne de întrebare privind legalitatea sa.