Departamentul de pompieri voluntari care deservește o zonă rurală din apropierea orașului Sand Springs, statul Oklahoma, a refuzat o donație de 250.000 de dolari oferită de gigantul tehnologic Google. Între timp, unii locuitori au deschis procese pentru a bloca dezvoltarea proiectului, scrie The New York Times.
Bugetul anual al Departamentului de Pompieri Voluntari Rock, din comitatul rural Osage, este de aproximativ 180.000 de dolari. Donația propusă era de 250.000 de dolari.
După numeroase discuții, decizia departamentului – apreciată de mulți membri ai comunității – a fost unanimă: nu.
„Ar fi ajutat acest departament? Da, ar fi ajutat”, a spus șeful pompierilor, Charley Pearson, referindu-se la donația oferită de Google. „Dar ar fi fost foarte dificil să acceptăm banii și apoi să ne întoarcem împotriva oamenilor care au plătit timp de decenii pentru cele două stații și pentru echipamente”.
Departamentul de pompieri, alături de cei aproape 20.000 de locuitori ai orașului Sand Springs, au aflat în ianuarie că Google intenționează să construiască un centru de date pe 827 de acri de teren agricol, care fusese recent reclasificat pentru utilizare industrială.
Sand Springs, o suburbie vestică a orașului Tulsa, este cea mai recentă scenă a unui efort național de a construi centre de date uriașe, adesea în zone rurale, infrastructură considerată esențială în cursa globală pentru dezvoltarea inteligenței artificiale.
Deși autoritățile locale și Google au vorbit despre locuri de muncă și alte beneficii economice, mulți locuitori se tem de impactul asupra facturilor la utilități, asupra terenurilor agricole din apropiere și asupra resurselor de apă ale zonei. De asemenea, critică lipsa de transparență în procesul de planificare.
Un grup de locuitori din Sand Springs a intentat procese pentru a opri construcția centrului de date și pentru a anula anexarea terenului agricol destinat campusului tehnologic, situat la aproximativ 13 kilometri nord de centrul orașului.
Pearson, care locuiește în zonă de întreaga viață și conduce departamentul de pompieri de 35 de ani, a spus că echipa sa de 28 de pompieri și consiliul director al departamentului au fost unanim de acord să refuze donația Google.
Centrele de date, în care companii tehnologice precum Google investesc sute de miliarde de dolari, consumă cantități uriașe de energie. Potrivit site-ului de analiză energetică Heatmap, cel puțin 25 de proiecte de centre de date au fost anulate anul trecut după proteste locale.
Mai multe sondaje arată că americanii sunt îngrijorați de impactul acestor proiecte asupra facturilor la electricitate. Un studiu din 2025 realizat de un studiu realizat de Universitatea Carnegie Mellon și Universitatea de Stat din Carolina de Nord estimează că centrele de date și mineritul de criptomonede ar putea duce la o creștere de 8% a costurilor angro ale electricității până în 2030.
În prezent, centrele de date consumă aproximativ 5% din electricitatea Statelor Unite, iar acest procent ar putea ajunge la 17% până în 2030, potrivit Institutul de Cercetare în Domeniul Energiei Electrice.
Subiectul a fost discutat și la la Forumul Nord-American al Gazelor (North American Gas Forum) din decembrie.
„În America rurală, acolo unde se construiesc centre de date, oamenii sunt deja furioși pentru că prețurile la electricitate au crescut mult”, le-a spus secretarul american al energiei, Chris Wright, le-a spus directorilor din industrie
Unii locuitori din Sand Springs sunt îngrijorați și de cantitatea de apă necesară pentru răcirea echipamentelor de calcul, o problemă ridicată și în alte comunități care găzduiesc centre de date. Însă Mike Carter, administratorul orașului și fost șef al poliției, spune că temerile sunt nefondate.
„Avem un surplus mare de apă în nord-estul statului Oklahoma”, a spus el, menționând accesul la peste 17 milioane de galoane de apă zilnic, dintre care mai puțin de o treime este utilizată. „Apa rămasă pe care nu o folosim? Trece peste baraj și se irosește”.
Potrivit Institutului pentru Studii de Mediu și Energie, centrele de date mari pot consuma până la cinci milioane de galoane de apă pe zi.
Centrul de date planificat lângă Sand Springs ar urma să fie construit pe teren care, până la începutul anului, nu era clasificat pentru utilizare industrială grea. Oponenții proiectului spun că nu sunt împotriva centrelor de date în general, ci împotriva amplasării și a modului în care terenul a fost reclasificat din agricol în industrial.
„Este ca și cum ni s-ar spune: luăm teren din zona voastră și nu aveți niciun cuvânt de spus despre ce se construiește lângă fermele voastre”, a spus Todd Autry, un fost responsabil pentru achiziții în comitatul Tulsa, care locuiește în Sand Springs.
Unele dintre ferme au statut de agricultură ecologică certificat de Departamentul Agriculturii, a spus el, iar una dintre ele crește și antrenează cai de competiție din rasa Quarter Horse.
Melissa Myers, locuitoare din Sand Springs și președinta organizației republicane din comitatul Tulsa, a indicat un teren industrial liber din interiorul orașului ca alternativă posibilă.
„Nu sunt anti-Google, folosesc Google în fiecare zi”, a spus Myers, mamă a doi copii și proprietara unei firme de peisagistică împreună cu soțul ei. „Dar acesta nu este un acord bun. Nu vom avea rentabilitatea investiției timp de 20 de ani”.
Sute de oameni au participat la două întâlniri publice despre proiect, iar zeci dintre ei s-au pronunțat împotrivă. Grupul de locuitori care a dat orașul în judecată, Protect Sand Springs Alliance, strânge semnături pentru a revoca toți cei șapte membri ai Consiliului Local.
Pearson, în vârstă de 66 de ani, a devenit fără să vrea un purtător de cuvânt al opoziției după ce a criticat proiectul într-o reuniune publică.
„Nu ne deține nimeni”, a spus el într-un interviu telefonic.
O parte din furia localnicilor este legată de acordul de confidențialitate semnat de membrii Consiliului Local cu Google. Oficialii orașului spun că este o practică standard în tranzacțiile imobiliare comerciale, iar companiile susțin că astfel protejează informații sensibile într-o industrie competitivă.
Criticii însă spun că lipsa de transparență i-a înfuriat pe oameni.
„I-au supărat pe oameni. Au simțit că ni se ascund lucruri”, a spus Pearson. „Eu am ales fără secrete. I-am spus Google că nu voi semna acordul de confidențialitate”.
El a adăugat că departamentul de pompieri nu are o poziție oficială asupra centrului de date.
Autoritățile orașului spun însă că au acționat în interesul locuitorilor.
„Mai multe consilii au analizat proiectul și au spus că este un lucru bun”, a declarat administratorul orașului, Mike Carter.
El a explicat că orașul a semnat acorduri de confidențialitate similare și în negocierile cu alte companii mari, precum Chili’s, Olive Garden sau Tropical Smoothie Cafe.
Planurile Google arată că clădirile centrului de date ar urma să ocupe mai puțin de 10% din suprafața terenului de 827 de acri. Restul va include drumuri interne private, parcări, zone pentru echipamente și infrastructură electrică, iar o treime din teren va rămâne spațiu verde.
Potrivit Google, construcția ar putea crea până la 1.000 de locuri de muncă temporare, iar ulterior centrul ar angaja tehnicieni pentru servere și sisteme HVAC, precum și personal pentru servicii de curățenie, mentenanță, alimentație și securitate. Compania nu a precizat câte locuri de muncă permanente vor exista.
Primarul Jim Spoon a spus că proiectul ar aduce finanțare semnificativă orașului și școlilor în cei 25 de ani în care centrul de date ar funcționa.
„Va aduce și locuri de muncă bune în orașul nostru, care le vor permite unora dintre copiii noștri să trăiască și să lucreze în Sand Springs în viitor, în loc să plece”, a spus el.
Google este prezentă în Oklahoma de peste 15 ani, după ce a deschis un centru de date la Pryor în 2011. Compania spune că a investit peste 5 miliarde de dolari în infrastructura digitală din stat și că a sprijinit numeroase școli și organizații nonprofit.
„Nu este doar o clădire plină cu computere”, a spus Chrissy Moy, purtător de cuvânt al Google, referindu-se la proiectul din Sand Springs. „Vrem să fim vecini buni”.
Pentru Pearson, însă, sprijinul comunității locale rămâne mai important.
„În cele din urmă, am făcut ceea ce trebuia”, a spus el. „Am ascultat oamenii”.
Ştiri video recomandate
