Schimb rar de replici la nivel înalt. Cel mai mare bancher al Rusiei a intrat în conflict cu Putin, iar acum se teme că îl ridică FSB

Un schimb rar de replici între președintele rus Vladimir Putin și directorul Sberbank, German Gref, arată tot mai clar fractura de comunicare dintre Kremlin și comunitatea economică din Rusia, susțin mai mulți analiști economici, scrie Kyiv Independent. Gref, șeful celei mai mari bănci rusești, a declarat la Forumul Economic de Est din 5 septembrie că creșterea PIB-ului Rusiei a încetinit aproape de zero în iulie și august, după o scădere accentuată în trimestrul aprilie–iunie. „Al doilea trimestru poate fi considerat practic stagnare tehnică”, a spus el. Apoi a început să vorbească mai prudent, de teama FSB.

Putin a respins afirmațiile, insistând că împrumuturile continuă și că încetinirea reprezintă doar o „aterizare lină” pentru stabilizarea prețurilor. „Întrebați-l pe Gref. S-au oprit creditele? Nu. Ritmul doar a încetinit”, a replicat președintele rus.

Experții subliniază că acest conflict public arată diferențele profunde dintre conducerea politică și specialiștii financiari cu privire la costurile reale ale războiului din Ucraina. „Discuțiile publice sunt singura modalitate prin care economiștii pot transmite problema către conducerea de vârf a Rusiei”, a spus Oleh Pendzin, economist și președinte al asociației Economic Discussion Club. „Se vede cât de precaut vorbește Gref, pentru a nu risca acuzații din partea FSB.”

Creșterea alimentată de război se estompează

Datele oficiale arată că PIB-ul Rusiei a crescut cu 1,1% în trimestrul aprilie–iunie, în scădere de la 1,4% în primul trimestru și mult sub ritmurile de 4,3% și 5,4% din perioadele similare din 2024. „Economia nu intră în stagnare, ea este deja acolo”, a spus Pendzin.

Unii analiști afirmă că situația e chiar mai gravă. Ivan Us, expert asociat la United Ukraine Analytical Center, a subliniat că banca de stat VTB a înregistrat două trimestre consecutive de contracție, de 0,6%. „De aceea, VTB a concluzionat că Rusia a intrat într-o recesiune tehnică, nu stagnare. Gref e mai aproape de adevăr, dar îndulcește situația: în realitate e declin.”

Încetinirea vine după ani de expansiune stimulată de război și de cheltuieli militare record. În 2025, cheltuielile de apărare au atins 7,2% din PIB, cel mai ridicat nivel de la sfârșitul Războiului Rece. Între timp, sectoarele civile intră în declin, lipsite de forță de muncă și capital, în condițiile în care lucrătorii sunt trimiși pe front sau în fabricile de armament.

Deficit în creștere, venituri în scădere

Discuțiile despre stagnare și inflație sunt, de fapt, despre găsirea unor soluții pentru acoperirea deficitului bugetar, spun analiștii. Până la sfârșitul lui august, deficitul ajunsese la 4,19 trilioane de ruble (49,4 miliarde de dolari), depășind deja ținta anuală a guvernului.

Sancțiunile, scăderea prețului petrolului și întărirea rublei au redus suplimentar veniturile din exporturi. „Toate aceste discuții despre stagnare și inflație sunt, de fapt, despre cum să fie acoperit deficitul”, spune Pendzin. „Dar Rusia e izolată de piețele financiare internaționale, deci singura sursă rămâne economia internă.”

Reuters a relatat pe 20 august, citând surse, că Kremlinul ia în considerare majorări de taxe. Rubla ar urma să se deprecieze în continuare, la 100–105 ruble pentru un dolar. Ambele măsuri riscă însă să agraveze inflația, deja principala preocupare a populației. Un sondaj realizat în iunie de Levada Center arăta că 58% dintre ruși consideră creșterea prețurilor cea mai mare problemă, în timp ce doar 33% au menționat războiul din Ucraina.

Banca Centrală, prinsă la mijloc

Banca Centrală încearcă să echilibreze creșterea și inflația, reducând treptat rata-cheie, ajunsă la 17% pe 12 septembrie, după două scăderi anterioare. Gref a spus că rata ar trebui să scadă spre 12% pentru „a da speranță unei redresări economice”.

Guvernatoarea Elvira Nabiullina a avertizat însă că o relaxare prea rapidă ar declanșa inflație scăpată de sub control, deja la 8,1% în august, peste ținta de 4–5%.

La forumul economic, Putin a spus că reducerea bruscă a ratei-cheie ar duce inevitabil la scumpiri. „Sunt sigur că mulți din această sală vor spune ‘e inacceptabil, rata trebuie tăiată drastic’. Dar apoi prețurile vor crește. Banca Centrală se luptă să readucă inflația la niveluri dorite”, a spus liderul rus.

Potrivit lui Us, reducerea dobânzii nu ar rezolva problemele structurale. „Creșterea prețurilor e principalul argument al lui Nabiullina în ședințele cu Putin. Când el întreabă de ce nu scade rata, ea răspunde: ‘Vreți să crească inflația?’ Problema reală sunt costurile războiului, pe care rata nu le poate compensa.”

Fractură la vârf

Experții spun că disputa arată cât de departe sunt prioritățile Kremlinului de realitatea economică. „Conducerea actuală a Rusiei nu are orientare economică”, spune Us. „Continuă războiul total contra Ucrainei și afirmă: ‘Nu ne pasă de restul, vrem doar să luptăm’.”

Pendzin adaugă că declarațiile lui Gref arată „uriașa prăpastie dintre viziunea comunității economice și cea a conducerii de vârf a Federației Ruse”. „Nu e nimic bun acolo acum. Iar faptul că aceste probleme ajung în discuția publică arată că liderii nu înțeleg realitatea.”