Şeful Mecanismului European de Stabilitate (ESM), Klaus Regling, a exclus marţi reducerea datoriilor Greciei, dar a spus că prelungirea termenelor de rambursare şi amânarea plăţii dobânzilor sunt opţiuni care pot fi folosite pentru ca povara datoriilor să devină mai suportabilă, relatează Reuters.
Regling a precizat că Grecia trebuie să finalizeze cu succes evaluarea progreselor realizate cu reformele structurale, înainte de a se decide cum trebuie restructurate datoriile.
Reformarea sistemului de pensii este o precondiţie pentru încheierea primei evaluări a programului de salvare în valoare de 86 de miliarde de euro, convenit în iulie 2015, dar planul va fi dificil de pus în practică, pentru că grecii vor fi obligaţi să renunţe la drepturi viitoare, a arătat Regling.
"Trebuie mai întâi finalizată prima evaluare, asta ar putea dura două luni. Nu va fi o reducere a datoriilor. Ne putem gândi la prelungirea maturităţilor şi amânarea dobânzilor", a explicat şeful ESM.
Oficialii europeni ar mai putea lua în considerare măsuri de sprijinire a Greciei, pentru a suporta creşterea obligaţiilor de plată a datoriilor, în 2022.
ESM, care are dreptul de a acorda împrumuturi statelor din zona euro şi de a oferi asistenţă financiară, deţine 45% din datoriile Greciei şi se află în centrul eforturilor de a scoate ţara din criza datoriilor.
Datoria publică a Greciei este pe cale să atingă 187,8% din PIB în acest an.
Autorităţile elene au conceput o propunere de unificare a celor şase fonduri de pensii din Grecia într-unul singur şi de reducere a pensiilor principale cu până la 30%.
Parlamentul de la Atena ar urma să voteze proiectul la începutul lunii februarie.
Majoritatea parlamentară a guvernului condus de premierul Alexis Tsipras este asigurată de numai trei locuri, iar planul de reformă, contestat de partidele de opoziţie şi numeroşi pensionari, va testa determinarea autorităţilor de a adopta măsurile convenite cu creditorii internaţionali.
