Rusia organizează, de vineri până duminică, alegeri parlamentare, primele de la invazia sa la scară largă în Ucraina, într-un peisaj politic în care opoziția critică este practic inexistentă, adversarii fiind excluși din cursă sau nevoiți să părăsească țara. Alegătorii vor desemna cei 450 de membri ai Dumei de Stat, camera inferioară a parlamentului rus, notează CNN.
„Candidații nu s-au prezentat în studioul nostru, așa că îmi iau rămas-bun pentru moment”, le-a spus telespectatorilor Elizaveta Dorokhina, prezentatoare a postului public de televiziune Rusia 1, în timp ce de o parte și de alta a sa, în studio, se vedeau trei pupitre goale. Emisiunea a trecut la o pauză publicitară.
Toți cei șase candidați înscriși în cursa electorală din Riazan, un oraș situat la aproximativ 200 de kilometri sud-est de capitala Rusiei, au absentat de la o dezbatere televizată organizată înaintea viitoarelor alegeri.
Partidul „Rusia Unită”, favorit
Studioul gol oferă o fereastră către ritualul democratic pe care Rusia ține atât de mult să-l etaleze: candidații, dezbaterile, aparența unei alegeri. Proiectarea stabilității și a unei imagini de respectare a procedurilor a devenit un pilon central al Rusiei președintelui Vladimir Putin.
Votul se va desfășura pe parcursul a trei zile, începând de vineri. Se preconizează pe scară largă că partidul „Rusia Unită” care îl susține pe Putin și domină scena politică internă a Rusiei de peste 20 de ani va obține majoritatea locurilor. Printre zonele în care se votează se numără teritoriile din Ucraina aflate sub control rus: Crimeea, Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie.
Singurul partid anti-război înregistrat din Rusia, Iabloko – „măr” în rusă – a primit permisiunea de a participa pentru o scurtă perioadă, înainte de a fi exclus de Curtea Supremă luna trecută.
Grigori Iavlinski, cofondator al partidului Iabloko și politician liberal rus de marcă, a declarat pentru CNN că Kremlinul a fost luat prin surprindere de sprijinul acordat partidului și de mesajul său principal, care cerea o încetare a focului în Ucraina.
"Cei care se opun sunt proscriși și dușmani"
Deși Putin nu candidează personal, liderul Rusiei de peste două decenii își exercită o influență covârșitoare asupra scenei politice a țării. „Sistemul politic rus este un regim rigid și personalist, cu instituții care nu sunt decât o fațadă”, a declarat Andrei Kolesnikov, analist politic stabilit la Moscova și editorialist la publicațiile The New Times și Novaya Gazeta.
"Alegerile nu au absolut niciun impact asupra direcției politicilor, care sunt prestabilite. Scopul lor principal este să demonstreze publicului «efectul de majoritate»: toată lumea susține politicile lui Putin, iar cei care li se opun sunt considerați paria și dușmani”, a adăugat Kolesnikov, care a fost etichetat drept „agent străin” de către autoritățile ruse.
Scrutinul are loc pe fondul unor tensiuni sociale tot mai mari în Rusia, în timp ce Kremlinul continuă să susțină războiul din Ucraina, aflat acum în al cincilea an. Restricțiile privind internetul și măsurile represive împotriva societății civile și a vocilor disidente îi afectează pe mulți ruși, chiar în timp ce loviturile ucrainene cu rază lungă de acțiune aduc războiul mai aproape de ei, într-o manieră inedită.
Atacurile cu drone ale Kievului în profunzimea teritoriului rus, menite să determine Kremlinul să accepte negocieri, au spulberat iluzia că urmările a ceea ce Moscova numește „operațiune militară specială” nu-i afectează pe ruşii de rând.
Unele dintre aceste atacuri s-au soldat cu victime și răniți (deși la o scară incomparabil mai mică decât cea observată în Ucraina), însă, un aspect esențial este faptul că loviturile asupra rafinăriilor de petrol au provocat o criză generalizată a combustibilului, ducând la formarea unor cozi de mașini în marile orașe, în timp ce atacurile asupra celor mai mari comercianți online din Rusia au amplificat presiunea asupra unei economii de război deja suprasolicitate.
Ce spun ruşii de rând
Această stare de neliniște se reflecta în dispoziția alegătorilor din Moscova, într-o zi rece și senină de septembrie, cu o săptămână înainte de alegeri. Raisa, o alegătoare din Moscova care – la fel ca toți cei cu care a stat de vorbă CNN – a refuzat să-și dezvăluie numele complet, a spus că își dorește să fie aleși „oameni vrednici”, care să „se gândească la oamenii de rând” și la nevoile acestora. Întrebată cum speră să arate viitorul, ea a răspuns: „Probabil aș spune ce ar spune mulți oameni: pașnic. Îmi doresc foarte mult ca totul să se termine”, făcând o aluzie discretă la război.
Marina Alexandrovna, în vârstă de 73 de ani, a declarat că era indecisă cu privire la candidatul pe care să-l voteze, dar că „votează întotdeauna”, adăugând: „Nu contează cine votează, ci cine numără voturile”. Referitor la climatul politic actual din Rusia, ea a spus: „Știm cum e viața, ce legi se adoptă. Nu-mi place, dar nu putem schimba nimic”.
Vot electronic controversat
Autoritățile din Moscova au introdus stimulente materiale pentru locuitorii capitalei, sub forma unor puncte care pot fi schimbate în premii, pentru cei care votează online sau la un terminal electronic dintr-o secție de votare, în loc să utilizeze buletine de vot pe hârtie.
Criticii și-au exprimat de mult timp reticența față de introducerea votului electronic de către Kremlin, susținând că acesta este mai puțin transparent.
Un aspect notabil al acestor alegeri este faptul că 186 de veterani ai războiului din Ucraina candidează pentru un loc în Duma de Stat, iar peste 1.500 de foști militari aspiră la funcții regionale și municipale.
Această situație survine după lansarea, în 2024, a programului „Timpul Eroilor” de către Putin, inițiativă menită să pregătească veterani cu experiență de luptă pentru funcții în administrația publică și în serviciul public.
Partidul Iabloko, interzis la alegeri
S-ar putea spune că numele celor excluși de pe buletinul de vot spun mai multe decât cele ale candidaților cărora li s-a permis să participe.
Partidul Iabloko a fost eliminat din cursă la doar câteva zile după ce fusese înregistrat pentru alegeri, în urma unui proces intentat de Rodina („Patria” în rusă), o formațiune naționalistă pro-Kremlin, care a invocat finanțarea din surse externe și încălcarea drepturilor de autor. Conducerea Iabloko susține că această măsură a fost motivată politic.
La sediul partidului din Moscova, un contor afișează numărul de zile scurse de la invazia rusă la scară largă din februarie 2022, chiar lângă o copie a tabloului lui Vasili Vereșciagin care înfățișează o piramidă de cranii umane, deasupra căreia se rotesc ciori. Pictorul rus din secolul al XIX-lea a devenit celebru pentru modul în care a ilustrat ororile războiului. Imaginea pare un monument comemorativ privat dedicat mișcării anti-război din Rusia, care a fost înăbușită.
Decizia inițială a Kremlinului de a permite partidului Iabloko să participe la alegerile parlamentare a fost un „experiment cu riscuri scăzute”, a declarat Irina Busygina, politolog rus stabilit în prezent la Berlin.
Busygina consideră că, odată ce strategii politici ai Kremlinului au observat o creștere a interesului online față de Iabloko, partid care pleda pentru un acord de pace cu Ucraina, în special în rândul generațiilor tinere, aceștia au trecut la neutralizarea formațiunii, care înregistrase sute de candidați în întreaga țară.
„Putin nu era pregătit pentru situația în care un partid liberal-democratic precum Iabloko să se bucure de un sprijin atât de puternic în țară”, a declarat cofondatorul Iavlinski, care a continuat:
„Încă nu avem democrație în Rusia. Ne-am început reformele acum 30 de ani, dar am eșuat complet; de aceea avem un sistem autoritar care nu este pregătit pentru alegeri democratice".
Candidaţi comozi lui Putin
Yavlinski a adăugat că cei cărora li se permite să candideze la alegeri „susțin în proporție de 100% actuala linie politică a Kremlinului”, în timp ce partidul Iabloko se opune acesteia, pledând pentru „o alternativă, pentru trecerea la o încetare imediată a focului și la negocieri cu Ucraina, Europa și Statele Unite”.
Yavlinski, care activează de 35 de ani pe scena politică rusă, nu se așteaptă la surprize în urma acestor alegeri, însă și-a exprimat speranța că Rusia va iniția de urgență negocieri diplomatice. Moscova trebuie „să găsească un limbaj comun cu Europa, cu Ucraina și cu SUA, deoarece aceasta este singura cale de urmat. Este necesar să se evite riscul unui război nuclear”, a afirmat el.
Observatorii ar putea pune la îndoială sensul organizării unor alegeri în care nu este permisă nicio opoziție reală, iar rezultatul pare, în mare măsură, prestabilit.
Rusia a criticat de multă vreme faptul că Ucraina nu organizează alegeri pe timp de război, mergând până acolo încât l-a calificat pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski drept „ilegitim”, întrucât mandatul său a expirat fără a fi convocate alegeri. Zelenski susține că organizarea alegerilor în timp ce Ucraina este angajată în război este „imposibilă”. Constituția Ucrainei interzice desfășurarea alegerilor pe durata legii marțiale, instituită în urma invaziei ruse la scară largă din 2022.
O nouă mobilizare după alegeri?
Experții sunt în mare măsură de acord că rezultatele alegerilor vor fi folosite pentru a consolida mandatul lui Putin pe timp de război. Rețelele sociale din Rusia abundă în zvonuri privind o nouă mobilizare după alegeri, menită să sporească efectivele rusești din Ucraina, o măsură pe care Kremlinul o neagă cu vehemență.
Potrivit lui Kolesnikov, „alegerile vor fi prezentate ca o nouă confirmare a legitimității «operațiunii speciale» (militare), precum și a celor mai brutale măsuri de represiune politică internă și de restricționare a drepturilor cetățenești, care sunt în prezent mult mai severe decât orice s-a văzut spre sfârșitul epocii sovietice”.
Totuși, pe străzile Moscovei, unii rămân optimiști că viitorul va fi mai luminos. Oleg, în vârstă de 63 de ani, și-a exprimat speranța că „va apărea o oarecare stabilitate pentru oamenii de rând... și că, pe viitor, relațiile noastre cu oameni de bună-credință din străinătate se vor îmbunătăți. Atât în Occident, cât și în Est.”
Faptul că Putin continuă să pună accent pe abordarea „cauzelor profunde” ale războiului și pe atingerea obiectivelor sale inițiale – inclusiv demilitarizarea și subjugarea Ucrainei – sugerează că acest lucru ar putea fi încă departe de a se realiza.
