Statele Unite vor elimina treptat programele de asistență pentru securitate destinate armatelor europene din țările aflate la granița cu Rusia, în contextul în care Washingtonul face presiuni asupra Europei să plătească mai mult pentru propria apărare, a relatat joi Financial Times, relatează Agerpres.
Relatarea a fost confirmată și de agenția Reuters, care notează că războiul Rusiei împotriva Ucrainei a amplificat temerile europene privind instabilitatea regională și riscul unor noi agresiuni ale Moscovei.
Senatoarea Jeanne Shaheen, principala democrată din Comisia pentru Relații Externe a Senatului, a criticat decizia, considerând-o o greșeală.
„Nu are niciun sens să subminăm pregătirea pentru apărare a aliaților noștri în același timp în care le cerem să își intensifice propriile capacități, iar acest lucru pune în pericol trupele americane atunci când reducem antrenamentul soldaților aliați alături de care ar lupta”, a transmis ea într-un comunicat citat de Reuters.
Potrivit Financial Times, oficiali ai Pentagonului le-au comunicat săptămâna trecută diplomaților europeni că SUA nu vor mai finanța programele de instruire și echipare a armatelor din statele est-europene care ar fi în prima linie a unui conflict cu Rusia.
Fondurile pentru aceste programe trebuie aprobate direct de Congres, însă administrația președintelui Donald Trump nu a solicitat o suplimentare. Bugetele deja aprobate vor fi disponibile doar până la finalul lunii septembrie 2026, scrie FT.
Un oficial al Casei Albe a explicat că măsura respectă strategia lui Trump de a „reevalua și realinia” ajutorul extern, conform ordinului executiv semnat în prima zi de mandat.
„Această acțiune a fost coordonată cu țările europene, în conformitate cu ordinul executiv și cu accentul pus de mult timp de președinte pentru a se asigura că Europa își asumă o mai mare responsabilitate pentru propria apărare”, a declarat oficialul.
Programul vizat are un buget global de peste un miliard de dolari, iar reducerile ar putea însemna tăierea a sute de milioane de dolari din fondurile alocate țărilor aflate la granița cu Rusia. Între 2018 și 2022, prin acest mecanism au fost direcționate către Europa 1,6 miliarde de dolari – adică 29% din total – principalii beneficiari fiind Estonia, Letonia și Lituania.
Diplomații europeni și-au exprimat îngrijorarea față de această decizie. „NATO va fi cu siguranță afectată”, a spus unul dintre ei, în timp ce altul a adăugat că măsura „provoacă o mare îngrijorare și nesiguranță”.
„Pierderea acestei asistențe va fi foarte grea pentru statele baltice. Întreaga idee este de a le face capabile să se apere singure”, a declarat amiralul american în retragere Mark Montgomery.
Ştiri video recomandate
