Comandantul militar al NATO, generalul Alexus Grynkewich, a anunțat, luni, „Teoria victoriei”, care vizează blocarea oricărui atac asupra alianței, subliniind în același timp că războiul „nu este nici iminent, nici inevitabil”. Grynkewich a declarat că NATO este „gata să lupte în această seară” dacă este atacată, dar a subliniat că scopul final al alianței este de a preveni războiul.
Grynkewich a prezentat raportul luni, la Forumul de Securitate de la Varșovia, din capitala Poloniei, descriind modul în care alianța ar împiedica un adversar să îi cucerească teritoriul.
El a spus că „Teoria victoriei” se baza pe un concept cunoscut sub numele de „apărare prin negare”, care viza împiedicarea unui adversar să cucerească și să păstreze teritoriul NATO. „Teoria mea despre victorie este simplă: vom bloca atacul inițial. Dacă atacul persistă, îl vom toci și vom împiedica înaintarea inamicului. Și, dacă va fi necesar, vom distruge forțele inamice și sistemul operațional de luptă care este dispus împotriva noastră”, a spus el, citat de TVpworld.
Deși a subliniat cum ar reacționa NATO la un atac, Grynkewich a spus că nu se așteaptă la un atac acum. „Nu consider că un conflict este iminent sau inevitabil. Nu este”, a spus el. El a spus că NATO este o alianță defensivă fără ambiții dincolo de protejarea oamenilor și a teritoriului său, dar a avertizat că orice atac asupra unui stat membru va fi întâmpinat cu un răspuns decisiv. „Dacă cineva este suficient de nebun să ne atace, vom lupta”, a spus Grynkewich.
„Ne-am pregătit, suntem pregătiți și vom fi mai pregătiți astăzi, mai pregătiți mâine și în fiecare zi de atunci”, a continuat el. „Suntem aici împreună în Polonia astăzi, mai puternici ca niciodată, uniți în viziunea noastră comună a unei alianțe mai echilibrate, mai pregătite și mai letale.”
„Știm cum vom lupta dacă va veni o luptă la noi și știm că vom câștiga”, a spus el.
Conform acestei abordări, forțele terestre ale NATO ar încerca să oprească o armată invadatoare în punctul de contact, împiedicând-o să cucerească teritoriul alianței. Forțele aeriene și navale, susținute de capabilități spațiale și cibernetice, ar încerca simultan să își stabilească superioritatea asupra câmpului de luptă și să perturbe operațiunile inamice.
Dacă ofensiva ar continua, NATO ar desfășura senzori avansați, sisteme autonome și capabilități militare coordonate pentru a împiedica forțele atacatoare să capete avânt. Etapa finală ar implica vizarea nu doar a trupelor inamice, ci și a structurilor de comandă, a rețelelor de aprovizionare și a altor sisteme care susțin operațiunile acestora. Grynkewich a declarat că NATO va combina arme avansate de precizie cu un număr mare de sisteme scalabile și mai ieftine pentru a copleși un adversar și a face forțele sale incapabile să continue atacul.
„Abordarea se bazează, de asemenea, pe lecțiile dobândite în războiul modern din Ucraina și Orientul Mijlociu”, a adăugat el.
„Gata de luptă în seara asta”
Grynkewich a declarat că NATO va încerca să oprească un atac, mai degrabă decât să urmărească o înfrângere strategică mai amplă a adversarului său, argumentând că limitarea obiectivelor alianței ar putea ajuta la prevenirea unui conflict mai amplu. „Prin executarea a ceea ce am subliniat mai sus, nu încercăm să impunem o înfrângere strategică adversarului nostru și nici nu este nevoie să facem acest lucru”, a spus el.
„Mai degrabă, încercăm doar să oprim orice atac în loc, să le interzicem posibilitatea de a cuceri și de a deține teritoriul nostru.” El a susținut că, concentrându-se exclusiv pe înfrângerea forțelor care atacă NATO, alianța ar plasa responsabilitatea pentru orice escaladare ulterioară direct asupra agresorului.
Grynkewich a declarat că NATO ia deja măsuri pentru a pune în practică această abordare prin exerciții militare, îmbunătățirea pregătirii operaționale și investiții în noi capabilități.
„Dacă suntem atacați, suntem gata să luptăm în seara asta , dar nu ne mulțumim cu asta”, a spus el.
Conform strategiei, forțele terestre NATO dislocate în avans pe flancul său estic ar exersa oprirea unui atac inițial, în timp ce forțele aeriene și maritime își vor demonstra capacitatea de a perturba operațiunile inamice. Alianța ar urma să investească, de asemenea, în arme de precizie cu rază lungă de acțiune, rețele de senzori și o infrastructură digitală comună pentru a îmbunătăți coordonarea între forțele sale.
Capacitățile de informații ale NATO și analiza avansată a datelor vor ajuta la detectarea timpurie a unui potențial atac, oferind comandanților timp să evalueze amenințarea și să își poziționeze rapid forțele. „Asta înseamnă că este puțin probabil ca alianța să fie luată prin surprindere”, a spus el.
Dezvăluirea are loc în contextul în care NATO încearcă să își consolideze apărarea împotriva Rusiei, a cărei invazie la scară largă a Ucrainei a aruncat Europa în cea mai gravă criză de securitate de la Războiul Rece încoace. Alianța s-a confruntat, de asemenea, cu o îngrijorare crescândă cu privire la presupusele acte de sabotaj rusesc , incursiuni cu drone și alte acte de război hibrid care vizează țările europene.
„Polonia a dat un exemplu”
Polonia este un cadru important pentru anunț. Membrul NATO se învecinează cu Ucraina și Belarus și are o frontieră terestră de aproximativ 210 kilometri cu exclava Kaliningrad, puternic militarizată a Rusiei . Grynkewich a lăudat modernizarea militară a Poloniei, cheltuielile pentru apărare și eforturile de extindere a industriei interne de armament, descriind țara ca un exemplu al angajamentului NATO față de apărarea colectivă.
„De la aderarea la NATO în 1999, Polonia a dat un exemplu”, a spus el.
