Antena 3 CNN › Externe › "Made by China", în loc de "Made in China". De ce îşi mută chinezii fabricile în afara ţării

"Made by China", în loc de "Made in China". De ce îşi mută chinezii fabricile în afara ţării

M.P.
5 minute de citit Publicat la 11:00 22 Noi 2026 Modificat la 11:00 22 Noi 2026
Linie de producție auto
Linie de producție într-o fabrică BYD din China. Sursa foto: Hepta

Parcurile industriale susținute de stat, amplasate în străinătate, ajută companiile chineze să se stabilească în regiuni cu forță de muncă ieftină și tarife vamale scăzute, informează Bloomberg. 

La o jumătate de oră de mers cu mașina spre sud de orașul-port marocan Tanger, expansiunea urbană lasă locul unor dealuri aride și câtorva grupuri de clădiri amplasate în mijlocul unei vegetații scunde. Recent, camioane încărcate cu oțel, beton și pietriș au început să circule anevoios prin zonă, iar macarale se înalță acum la orizont; terenurile au fost nivelate cu buldozerele pentru a face loc unor străzi și rețele de utilități.

De-a lungul drumului, se află containere marcate cu logo-ul Cosco, gigantul chinez din domeniul transportului maritim. La poartă sunt aliniate camionete Great Wall și sedanuri electrice BYD. În apropiere, a apărut un grup de restaurante chinezești.

Complexul, denumit Mohammed VI Tanger Tech City, este conceput pentru a găzdui aproximativ 200 de companii, provenite în mare parte din China. Compania Qingdao Sentury Tire Co. tocmai a deschis o fabrică în cadrul căreia își propune să producă 12 milioane de anvelope anual. 

BTR New Material Group Co., cu sediul în Shenzhen, construiește două fabrici unde intenționează să producă, în fiecare an, 110.000 de tone de componente pentru baterii. Iar Hailiang Group Co., din Hangzhou, preconizează să fabrice acolo mii de tone de diverse materiale pe bază de cupru.

Obiectivul este crearea unui pol de producție chineză în afara Chinei, situat în imediata apropiere a uriașului port marocan Tanger Med și a pieței europene, aflată chiar dincolo de Strâmtoarea Gibraltar. Proiectul, anunțat în timpul vizitei de stat a regelui Marocului în China, în 2016, a necesitat aproape un deceniu de pregătiri. 

Un nou „Drum al Mătăsii”

Un nou „Drum al Mătăsii” „va trece prin Tanger și, de pe acest pământ binecuvântat, se va îndrepta către restul continentului african, Europa și America”, a declarat Othman Benjelloun, președintele Bank of Africa și unul dintre fondatorii parcului, în cadrul unui eveniment de lansare.

Tanger Tech, așa cum este cunoscut în general, reprezintă unul dintre cel puțin 145 de astfel de amplasamente finanțate de China la nivel mondial, alte zeci fiind în stadiu de planificare, potrivit Council on Foreign Relations (CFR), un centru de analiză (think tank) din New York. 

Companiile chineze au numeroase motive să își mute activitatea în afara țării, unde concurența poate fi extrem de acerbă. Producția în străinătate poate reduce costurile și poate plasa fabricile mai aproape de materiile prime și de clienți. Taxele vamale impuse de SUA și Europa au scumpit vânzarea bunurilor fabricate în China. În plus, autoritățile vamale sunt tot mai atente la stratagema prin care produsele sunt direcționate printr-o țară terță pentru a evita plata taxelor vamale.

La începutul anilor 2000, pe măsură ce Beijingul a început să încurajeze companiile să se extindă la nivel internațional, un număr restrâns de producători au deschis unități de mici dimensiuni în străinătate. Acest proces s-a intensificat după 2013, când președintele Xi Jinping a lansat inițiativa „Belt and Road” (Centura și Drumul), menită să faciliteze construcția de porturi, autostrăzi, centrale electrice și zone industriale în întreaga lume. 

Deteriorarea relațiilor comerciale dintre SUA și China a oferit un nou impuls acestui demers. „Companiile au ajuns la concluzia că extinderea în străinătate este o decizie mai logică”, afirmă Zoe Liu, specialistă în problemele Chinei în cadrul CFR. „Ele au învățat de la alte corporații multinaționale că acest pas face parte din evoluția lor firească.”

Parcurile industriale le permit producătorilor chinezi să își înceapă activitatea fără dificultățile legate de găsirea unui teren și de organizarea, de la zero, a utilităților, procedurilor vamale și logisticii. 

Acces mai facil la componente și servicii

Pe măsură ce această tendință a luat amploare, grupuri de furnizori și-au urmat clienții, companiile mai mari, în străinătate, facilitând astfel accesul producătorilor la componente și servicii. 

„Dezvoltăm în mod activ aprovizionarea locală și încurajăm furnizorii să își stabilească operațiunile aici”, afirmă Yong Huyong, managerul fabricii de anvelope a companiei Jiangsu General Science Technology Co., situată în Zona Economică Specială Sihanoukville din Cambodgia, un loc în care aproximativ 80% dintre cele 200 de companii prezente sunt chinezești. „Acest lucru contribuie la dezvoltarea industriilor conexe.”

China poate "fenta" SUA şi Europa?

Extinderea producției chineze în străinătate complică eforturile SUA și ale Europei de a-și reduce dependența de industria chineză. O companie își poate muta producția în Ungaria, Malaezia sau Etiopia, poate angaja lucrători locali și poate achiziționa materii prime de pe plan local, continuând totodată să se bazeze pe utilaje, ingineri și furnizori din China. Bunurile nu mai sunt fabricate în China, dar sunt, în continuare, produse de China.

În parcul industrial Hofusan, situat lângă Monterrey, în Mexic – la trei ore de mers cu mașina la sud de granița cu SUA – companii chineze produc canapele, electrocasnice, pompe de apă, gazon artificial și piese auto. În Indonezia, aproape 100.000 de oameni lucrează în fabrici din parcul industrial Morowali, unde nichelul este prelucrat pentru a obține oțel inoxidabil și materiale destinate bateriilor pentru vehicule electrice. 

Într-un parc industrial din apropierea capitalei etiopiene, Addis Abeba, peste 100 de companii chineze au angajat mai mult de 20.000 de lucrători care fabrică încălțăminte, produse farmaceutice, automobile și alte bunuri.

Tipurile de locații pe care companiile chineze le aleg pentru parcurile lor industriale au multe în comun: oferă costuri relativ scăzute, o infrastructură solidă și acces la piețe cheie. Marocul, de exemplu, este singura țară din Africa ce deține acorduri comerciale atât cu Uniunea Europeană, cât și cu SUA. „Piața locală nu este foarte mare”, afirmă Truman Zhou, reprezentant de vânzări al Simto Group, o companie din Zhejiang care produce uși de securitate. „Însă putem folosi acest loc ca bază pentru a vinde în Europa și în restul Africii.”

Fabrică în Maroc

Pe măsură ce companiile chineze devin tot mai încrezătoare în activitățile lor internaționale, ele încep să privească dincolo de limitele parcurilor industriale. Gotion High-Tech, de pildă, construiește o nouă fabrică pe coasta atlantică a Marocului, la o oră distanță la nord de Rabat, capitala țării; în următorul deceniu, compania chineză, afiliată grupului Volkswagen, intenționează să producă aici baterii pentru până la 1,4 milioane de vehicule electrice pe an, destinate piețelor din Europa, Africa și Orientul Mijlociu. Se estimează că proiectul va crea aproximativ 8.000 de locuri de muncă, iar reprezentanții Gotion precizează că furnizori chinezi vor deschide, în apropiere, unități de producție pentru diverse componente.

Un număr tot mai mare de companii chineze urmează o direcție similară. În Brazilia, BYD Co. asamblează automobile electrice și hibride într-un fost complex al Ford Motor Co., situat în statul Bahia – locație care a devenit, între timp, cea mai importantă piață a companiei în afara Chinei. 

În Kenya, producătorul chinez de materiale de construcții Keda fabrică plăci ceramice destinate consumatorilor africani. Iar în Vietnam, compania Xfanic, cu sediul în Shenzhen, produce accesorii pentru telefoane mobile și calculatoare, destinate clienților din întreaga lume.

×
Fanatik
Antena Sport
Observator News
Longevity Magazine
TOP articole
x close