Donald Trump este în discuții cu aliații europeni pentru a permite companiilor militare americane private să ajute la construirea de fortificații pentru protejarea intereselor americane în Ucraina. Planul ar veni să ocolească promisiunea președintelui SUA că trupe americane nu vor fi desfășurate, la sol, în țara aflată în război. Practic, americanii ar oferi sprijin logistic, de informații și militar europenilor, inclusiv avioane și rachete staționate în Polonia și România, relatează The Telegraph.
Contractorii americani ar putea fi trimiși în Ucraina, în baza unor garanții de securitate pentru Kiev ca urmare a unui acord de pace, pentru a ajuta la reconstruirea apărării de pe linia frontului, a unor noi baze pentru a proteja afacerile americane, dar și ca un factor de descurajare pentru Vladimir Putin de la o nouă invazie.
Ce garanții de securitate se pregătesc pentru Ucraina
Detaliile finale, care includ misiuni de poliție aeriană, instruire și operațiuni navale în Marea Neagră – ar putea fi anunțate chiar în acest weekend, după săptămâni de activitate diplomatică declanșate de discuțiile lui Donald Trump cu Vladimir Putin în Alaska.
Cea mai importantă cerere a guvernelor europene este ca Donald Trump să staționeze avioane de luptă și rachete în Polonia sau România, gata să răspundă la primele semne de agresiune rusă.
În baza informărilor primite de la mai mult de o duzină de oficiali din Occident, The Telegraph publică cea mai detaliată versiune de până acum privind modul în care o misiune condusă de europeni ar putea pune în aplicare orice acord de pace.
Oficialii militari europeni și-au accelerat activitatea după ce Trump le-a spus liderilor continentali că Putin este deschis la ideea ca aliații occidentali să ofere Ucrainei garanții de securitate. Președintele american și-a exprimat, de asemenea, disponibilitatea sa de a sprijini europenii în ceea ce ar putea deveni una dintre cele mai importante misiuni externe de la războaiele din Afganistan și Irak.
Ce conține planul prezentat de The Telegraph:
Întărirea frontierei
Oficiali europeni au declarat că principala strategie pentru a preveni un război în viitor este continuarea reconstrucției forțelor armate ale Ucrainei, afectate de lupte, astfel încât să devină principala formă de descurajare.
În cadrul planului, trupele ucrainene ar urma să apere o frontieră consolidată pe liniile frontului, așa cum sunt ele stabilit în urma unui acord de pace.
Forțele Kievului ar fi reînarmate și antrenate de aliații europeni din NATO. De exemplu, Ucraina ar putea continua să achiziționeze sisteme americane, precum baterii de apărare antiaeriană Patriot sau lansatoare de rachete Himars, utilizând fonduri puse la dispoziție de aliații europeni.
Contractori americani
Fortificațiile de pe linia frontului și bazele din apropiere ar putea fi construite de contractori militari privați americani, așa cum s-a întâmplat în Irak și Afganistan.
Prezența contractorilor americani pe teren în Ucraina ar fi văzută ca un mare câștig pentru puterile europene, care își doresc implicarea SUA într-un eventual acord de pace.
Desfășurarea lor ar însemna că și Casa Albă are ceva „în joc” și ar spori efectul de descurajare împotriva unui atac rusesc, de teama unei riposte americane, au declarat surse.
O sursă de la Whitehall a declarat că folosirea contractorilor privați americani „pune bocanci americani, adică deținători de pașaport american, pe teren, ceea ce devine efectiv un factor de descurajare pentru Putin”.
De asemenea, utilizarea contractorilor privați i-ar permite lui Trump să calmeze temerile susținătorilor săi MAGA, care se opun intervențiilor externe, oferindu-i totodată o altă afacere pe care să o promoveze, au spus oficialii.
Zonă tampon
Unele națiuni europene au avansat ideea unei zone tampon demilitarizate care să separe forțele ucrainene de cele ruse după încheierea luptelor. Aceasta ar putea fi patrulată de pacificatori sau observatori, așa cum ar conveni Kievul și Moscova într-o eventuală înțelegere de pace.
Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei, ar solicita probabil ca trupe europene să fie staționate în acea zonă. Kremlinul a sugerat că China ar putea fi folosită drept garant de securitate în cadrul negocierilor.
Potrivit Financial Times, Trump a sugerat, de asemenea, desfășurarea de trupe chineze ca pacificatori în Ucraina postbelică, în timpul întâlnirii sale cu lideri europeni.
Diferențele dintre cele două părți aflate în conflict fac însă improbabilă o înțelegere pe această temă.
Ideea, avansată inițial de Putin, a fost respinsă de Europa și de Zelenski, din cauza sprijinului acordat de Beijing efortului de război al Rusiei.
Națiunile europene insistă, de asemenea, că nu și-ar poziționa militarii pe liniile frontului dintre armatele ucraineană și rusă.
Referindu-se la perspectiva unei zone tampon, Zelenski a spus că rușii se pot retrage dacă doresc să creeze mai mult spațiu între ei și forțele ucrainene.
Forțe de reasigurare
O forță condusă de europeni ar putea fi staționată mai în interiorul Ucrainei pentru a oferi o a treia linie de apărare în cazul unei noi invazii ruse. Aceasta ar avea în principal rol de descurajare și ar fi formată din mii de soldați europeni.
„Scopul principal este să demonstrăm ucrainenilor că am fi alături de ei în luptă dacă Rusia reinvadează”, a spus un oficial.
Zeci de țări au transmis că ar fi dispuse să participe la desfășurare, printre care Marea Britanie, Franța, Germania, Belgia, dar și statele baltice, nordice și scandinave.
Oficialii au precizat că ofertele de sprijin pentru această misiune nu au fost însoțite adesea de angajamente concrete privind modul în care țările respective s-ar implica.
Totuși, desfășurarea ar depinde de mai multe angajamente americane, inclusiv un așa-numit „backstop” și sprijin logistic și de informații.
Misiuni de poliție aeriană
Națiunile europene au discutat despre introducerea unei zone de interdicție aeriană pentru a permite Ucrainei să redeschidă cu încredere rutele comerciale aeriene.
Schema ar putea fi implementată etapizat, începând din vest și extinzându-se treptat până când întreaga țară ar fi suficient de sigură pentru zborurile comerciale.
Reluarea zborurilor comerciale este văzută ca un element esențial pentru stimularea investițiilor și pentru sprijinirea revenirii refugiaților.
La început, misiunea – folosind patrule aeriene occidentale și sisteme de apărare antiaeriană la sol – ar viza redeschiderea aeroportului din Liov și a altor aeroporturi din vestul Ucrainei.
Pe măsură ce încrederea într-un eventual armistițiu va crește, misiunea ar fi extinsă spre est, către Kiev și alte orașe.
Donald Trump și-a arătat disponibilitatea, într-un interviu pentru The Daily Caller, ca SUA să acorde suport aerian Ucrainei ca parte a garanțiilor de securitate pentru Kiev în eventualitatea unui acord de pace cu Rusia.
Baza din Marea Neagră
Conform planurilor, Turcia ar urma să conducă o misiune navală în Marea Neagră pentru a asigura rutele comerciale maritime de intrare și ieșire din Ucraina.
Kiev a reușit să mențină deschise propriile coridoare maritime în timpul războiului, iar operațiunea ar presupune reînființarea unor rute suplimentare prin patrule navale occidentale.
Misiunea, susținută de Bulgaria și România, ar include și eforturi de deminare a apelor. România cumpără nave de la șantierele navale turcești, pregătindu-se să joace un rol mai important în regiune, notează The Telegraph.
Misiuni de instruire militară
Cel mai probabil, trupele europene vor fi desfășurate în Ucraina sub forma unor misiuni de instruire militară în baze noi din vestul țării. Forțele de instruire ar accelera procesul de reînarmare și reconstrucție a armatei ucrainene.
Pe lângă misiunea franceză, programul de pregătire britanic, Operation Interflex, ar putea fi mutat în vestul Ucrainei.
Sprijinul SUA, esențial
Sprijinul logistic din partea Statelor Unite pentru orice desfășurare de forțe europene este văzută ca o condiție prealabilă pentru garanțiile de securitate.
De asemenea, o altă condiție esențială pentru națiunile europene care iau în calcul să trimită trupe în Ucraina este sprijinul american în domeniul informațiilor, recunoașterii și supravegherii (ISR), au spus oficialii.
Națiunile europene nu dispun de capacități satelitare suficiente pentru a monitoriza un eventual armistițiu. Sprijinul de această natură ar fi crucial și pentru succesul misiunii de poliție aeriană.
De asemenea, Europa nu are o experiență vastă în coordonarea unor misiuni militare majore, acestea fiind de obicei gestionate de generali americani de patru stele.
Oficialii europeni și americani au discutat despre posibilitatea ca un comandant militar american să supravegheze toate misiunile din cadrul planului de pace.
Generalul american Alexus Grynkewich, comandant NATO, este vehiculat pentru acest rol, dacă ideea primește aprobarea lui Trump.
Casa Albă și-a dat deja acordul pentru implicarea sa în recentele planificări militare, văzută de aliații europeni ca unul dintre cele mai mari semne de sprijin din partea președintelui pentru garanțiile de securitate.
Cele mai multe națiuni europene rămân convinse că orice desfășurare de trupe poate avea loc doar cu sprijin serios din partea SUA.
„Vom fi implicați ca sprijin. Îi vom ajuta”, a declarat Trump reporterilor săptămâna trecută.
Europenii au spus însă că nu au aflat încă în ce mod concret ar susține Casa Albă misiunea.
Cea mai importantă cerere a guvernelor europene este ca Trump să staționeze avioane de luptă și rachete în Polonia sau România, gata să răspundă la primele semne de agresiune rusă.
Oficialii europeni cred că acest nivel de garanție din partea Washingtonului ar face Rusia să se gândească de două ori înainte să atace trupele lor staționate în Ucraina.
Chiar dacă Trump ar fi de acord verbal cu acest concept, capitalele europene sunt îngrijorate de sustenabilitatea promisiunii.
Președintele american este cunoscut pentru schimbările bruște de poziție și, chiar dacă și-ar menține promisiunea, aceasta ar putea fi anulată după ce va părăsi Casa Albă.
„Problema este că însuși Trump crede că cuvântul lui și puterea lui Trump sunt suficiente pentru a-i descuraja pe ruși. După cum îți imaginezi, asta nu este convingător pentru ucraineni”, a spus o sursă de la Whitehall.
În ciuda acestor planuri concrete, oficialii europeni rămân sceptici că aceste garanții de securitate se vor concretiza pentru că nu sunt convinși că Vladimir Putin e dispus să accepte un armistițiu.
Ştiri video recomandate
