Au trecut aproape patru luni de când Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, și președintele Donald Trump au bătut palma pentru a calma tensiunile comerciale dintre cele două economii. Dar detaliile acordului s-au dovedit complicate, astfel că revin pe masa europenilor săptămâna aceasta, odată cu vizita oficialilor americani la Bruxelles, scrie The New York Times.
Duminică, Jamieson Greer, reprezentantul comercial al SUA, s-a întâlnit cu Maros Sefcovic, comisarul european pentru comerț. Atât Greer, cât și Howard Lutnick, secretarul american al Comerțului, participă, luni, la reuniunea miniștrilor comerțului din capitala europeană.
Vizita este o nouă rundă de negocieri între doi dintre cei mai activi parteneri comerciali ai lumii, într-un moment în care relația lor rămâne într-un echilibru fragil. Ambele părți au semnat, în principiu, un acord care lasă blocul comunitar în fața unor tarife de 15% la majoritatea produselor, cu diverse excepții. Însă elementele cheie ale pactului nu au fost încă finalizate și implementate.
Europa speră la condiții mai bune pentru anumite categorii de produse – de la vinuri și băuturi spirtoase, la oțel, aluminiu, dispozitive medicale și paste. La rândul lor, americanii dau de înțeles că europenii ar trebui să își respecte mai riguros promisiunile, inclusiv investițiile asumate. Washingtonul insistă, de asemenea, ca UE să renunțe la unele reglementări privind tehnologia.
Într-un interviu acordat Fox News duminică, Greer a spus că europenii au început procedurile legale pentru a-și respecta angajamentele comerciale și că procesul este în desfășurare.
„Suntem aici ca să evaluăm progresul”, a spus el, vorbind din fața sediului UE din Bruxelles. „Suntem deschiși să discutăm alternative și pașii următori”, a continuat el. „Dar vreau să mă asigur că actualul acord este implementat integral”.
„Există riscul ca Europa să nu înțeleagă că, pentru această administrație, totul este o negociere permanentă”, a comentat Jorn Fleck, director la Europe Center din cadrul Atlantic Council.
El a subliniat că înțelegerea făcută de von der Leyen și Trump acum câteva luni, pe terenul de golf de la Turnberry, în Scoția, este temporară.
„Europa ar trebui să ia asta cât se poate de literal. Pentru că administrația americană chiar așa o va aborda”, mai spune acesta.
Un oficial de rang înalt al administrației Trump a declarat că SUA vor să finalizeze un acord scris, obligatoriu, cu Uniunea Europeană. Americanii vor să clarifice subiecte rămase în suspans: taxele pe serviciile digitale, discriminarea împotriva companiilor americane sau prețurile la medicamente.
De luni bune, Washingtonul presează UE să relaxeze reglementările digitale, dar liderii europeni se opun în punctele sensibile, mai ales în ceea ce privește moderarea conținutului pe platformele mari de social media. Europa tratează subiectul ca pe o problemă de suveranitate.
Oficialul american mai spune că solicitările europene pentru noi reduceri tarifare sunt „în contratimp” cu stadiul negocierilor. Cu alte cuvinte, schema stabilită în iulie trebuie aplicată integral înainte ca SUA să reducă și mai mult tarifele. Dar implementarea ar putea dura.
Uniunea Europeană a propus un pachet legislativ care ar reduce taxele pentru bunurile industriale americane și unele exporturi agricole, ca parte a acordului. Propunerea trebuie însă aprobată de Parlamentul European, unde există scepticism privind respectarea angajamentelor de către Washington.
Oficialii europeni sunt în continuare îngrijorați de tarifele americane pe oțel și aluminiu. Liderii blocului consideră că plafonul de 15% ar trebui extins și la produsele derivate, nu doar la cele enumerate în acord, precum mașinile sau lemnul. În prezent, Europa se confruntă cu taxe de 50% pe oțel, aluminiu și multe produse care conțin aceste metale.
Bernd Lange, social-democrat german și președintele comisiei de comerț din Parlamentul European, a remarcat că lista produselor taxate cu 50% a fost extinsă după semnarea acordului.
„Doar dacă SUA reduc de la 50% la 15% această taxă voi aproba eliminarea totală a tarifelor pentru oțel în Europa”, a spus el într-o conferință de presă.
Comisia Europeană, brațul executiv al UE, a sugerat și ea că vrea o aplicare mai largă a cotei reduse.
„Plafonul unic de 15% pentru exporturile UE în SUA, stabilit în acord, trebuie să includă și derivatele din aluminiu”, a declarat Sefcovic recent.
Statele Unite și Europa au și probleme comune care cer soluții. Ambele caută modalități de a-și securiza lanțurile de aprovizionare în contextul în care China își arată forța asupra mineralelor rare și altor materii prime critice, limitând exporturile. Atât UE, cât și SUA sunt îngrijorate de supraproducția chineză, care duce la „dumping” – produse extrem de ieftine care riscă să scoată din piață producătorii occidentali.
În SUA, tarifele și acordurile comerciale ale lui Trump au parte de un element suplimentar de incertitudine: o provocare legală la Curtea Supremă. În câteva săptămâni sau luni urmează o decizie care va confirma tarifele impuse de Trump sau îl va obliga să le retragă.
Dacă pierde, administrația ar putea fi nevoită să caute alte instrumente legale pentru a menține presiunea tarifară și pentru a convinge partenerii comerciali să respecte acordurile.
Chiar și așa, pentru industriile europene, finalizarea acordului – ideal cu lista de excepții pe care UE urmează să o pună pe masa negocierilor – este prioritatea zero.
„Sperăm că vom fi pe acea listă și, mai important, sperăm că lista va fi primită favorabil”, a spus Pauline Bastidon, director pentru comerț și afaceri economice la Spirits Europe, organizația industriei alcoolului. Totuși, ea recunoaște că nu e clar cât de deschise vor fi Statele Unite.
„Cred că există un singur om care decide”, a conchis ea, referindu-se la Trump.
Ştiri video recomandate
