Ziua a fost marcată însă de conflicte deosebit de violente cu poliţia, iar pentru a comemora aceste evenimente, ziua de 1 Mai a fost aleasă drept Ziua Internaţională a Muncitorilor din întreaga lume. Sărbătoarea a fost importată şi pe continentul european, mai întâi în Franţa. În iulie 1889, la Paris s-a organizat primul Congres al Internaţionalei a II-a Muncitoreşti, cu ocazia centenarului revoluţiei franceze din 1789. Delegaţii au decis organizarea unei acţiuni de protest simultane în ţările industrializate în favoarea zilei de lucru de opt ore şi astfel a fost aleasă data de 1 Mai 1890.
În Rusia, bolşevicii au trecut sărbătoarea de 1 Mai pe "lista" evenimentelor propagandistice de bază ale regimului. Pentru prima dată în istorie, statul organizează oficial manifestaţiile de 1 Mai. "Ziua muncii" a devenit însă o sărbătoare la fel de importantă şi pentru regimurile de extremă dreapta. Mussolini şi Hitler au organizat parade muncitoreşti cu această ocazie, prilej pentru a mobiliza masele.1 Mai se sărbătoreşte şi în prezent.
Însă, în Occident, muncitorii organizează şi în zilele noastre ample proteste cu această ocazie, în care cer să le fie sporite salariile şi drepturile sindicale. Cele mai violente acţiuni au avut loc zeci de ani la Berlin, coordonate de organizaţiile de extremă stânga, însă în ultimii ani situaţia s-a mai liniştit.
Antena 3
Ştiri video recomandate