Departamentul de Justiție (DOJ) al SUA, aflat sub administrația Trump, ia în considerare eliminarea unui filtru-cheie în deciziile privind anchetarea membrilor Congresului, ceea ce ar putea duce la dosare motivate politic împotriva legislatorilor incomozi, scrie Washington Post. Astfel, procurorii federali ar putea pune sub acuzare membri ai Congresului fără aprobarea esențială a Secției de Integritate Publică (PIN), amplificând temerile legate de politizarea luptei anticorupție.
Secția de Integritate Publică a Departamentului de Justiție este însărcinată să se asigure că dosarele împotriva oficialilor aleși nu sunt motivate politic.
Conform acestei propuneri, procurorii și anchetatorii nu ar mai fi obligați să consulte avocații secției în etapele esențiale ale investigațiilor care vizează oficiali aleși, schimbând o practică de lungă durată prevăzută în manualul Departamentului, au declarat trei surse familiare cu o propunere discutată recent în interiorul secției, consultate de ziarul american.
Totodată, un purtător de cuvânt al DOJ a confirmat existența propunerii, precizând că nu s-a luat o decizie finală.
Dacă va fi adoptată, modificarea ar elimina un filtru menit să garanteze că dosarele sunt bine fundamentate juridic și nu motivate politic. Avocații secției au supervizat cazuri importante, precum investigațiile asupra primarului newyorkez Eric Adams și a fostului senator Bob Menendez, ambii democrați.
Secția de integritate, înființată după scandalul Watergate
Procurorul general Pam Bondi a acuzat frecvent administrația Biden de politizarea DOJ și a promis să elimine influențele politice. De la preluarea mandatului, aceasta a apropiat departamentul de Casa Albă, a înăsprit politicile privind imigrația și a reorientat Divizia pentru Drepturi Civile către teme culturale de dreapta, depășind agenda conservatoare tradițională, mai scrie Washington Post.
Fostul avocat PIN Dan Schwager a avertizat că excluderea secției din procesul de aprobare a urmăririlor penale ar oferi mai multă putere procurorilor numiți politic, sporind riscul de politizare. „PIN există tocmai pentru a preveni politizarea. Avocații secției au experiență și context istoric esențial pentru aplicarea corectă a legii”, a spus el.
Secția, înființată după scandalul Watergate din anii '70, este responsabilă pentru anchetele privind oficialii publici și infracțiunile electorale. În timpul administrației Trump, această unitate a fost redusă drastic — de la circa 30 de procurori în epoca Biden la mai puțin de cinci. Cel puțin o persoană a fost concediată, iar alții au plecat sau au fost redistribuiți, potrivit mai multor surse.
DOJ a propus reducerea permanentă a rolului acestei secții și transferul autorității către birourile celor 93 de procurori federali din SUA, care conduc anchete în propriile jurisdicții. Conform regulilor în vigoare, aceștia trebuie însă să consulte secția în etapele cheie, chiar și pentru acțiuni nepublice precum citații sau mandate.
Manualul DOJ prevede că acuzațiile împotriva membrilor Congresului — dacă sunt legate de funcția publică sau de campanii — trebuie aprobate de secție, nu doar discutate. Totuși, decizia finală de a emite o inculpare aparține procurorului general.
Secția de Integritate Publică este, de asemenea, responsabilă de gestionarea cazurilor legate de vot. În alegerile contestate, secția decide dacă și cum va interveni Departamentul de Justiție.
Secția este în vizorul lui Trump de mai multă vreme
PIN a fost criticată încă din primele zile ale administrației Trump, mai scrie Washington Post. În prima săptămână de mandat, președintele l-a demis pe șeful secției, Corey Amundson, ca parte a unui val de concedieri în rândul funcționarilor de carieră de rang înalt din DOJ.
Amundson, un procuror de carieră, fusese numit în funcție în timpul primei administrații Trump.
Majoritatea liderilor secției au demisionat în februarie, în urma unui conflict cu administrația Trump, care a cerut secției să aprobe retragerea acuzațiilor de corupție împotriva lui Adams. Avocații secției au refuzat însă.
Washington Post a relatat în februarie că persoane numite politic în DOJ au amenințat cu concedierea procurorilor dacă nimeni nu semnează moțiunea de clasare. Edward Sullivan, un procuror veteran în cazuri de corupție publică, aflat aproape de pensionare, s-a oferit să semneze documentul pentru a evita o concediere în masă și pentru a le oferi colegilor timp să își găsească alte locuri de muncă.
Sullivan este acum șeful secției, care a fost redusă semnificativ.
Când Ed Martin, prima alegere a lui Trump pentru a conduce biroul procurorului american din D.C., a luat în considerare aducerea de acuzații împotriva liderului minorității din Senat, Charles E. Schumer (D-New York), pentru comentariile făcute cu ani în urmă la adresa a doi judecători ai Curții Supreme, procurorii PIN au intervenit. Aceștia l-au informat pe Martin că limbajul lui Schumer nu constituia o amenințare penală, potrivit mai multor surse apropiate investigației.
„Procurorul general rămâne autoritatea finală. Dacă el nu aprobă cazul, acesta nu merge mai departe — chiar dacă este recomandat pentru urmărire penală”, a declarat Paul Butler, profesor de drept la Georgetown și fost avocat în PIN. "Îngrijorările persistă însă. Acest demers este parte dintr-o tendință de limitare a puterii experților în aplicarea legii în domeniul corupției publice," a adăugat acesta.
Acesta este doar ultima dintre ideile controversate care au venit dinsore Administrația Trump.
În aprilie, un nou ordin executiv semnat de Trump a provocat îngrijorări cu privire la protejarea independenței financiare a femeilor, precum și la alte potențiale încălcări ale drepturilor civile, întrucât acesta ar putea, printre altele, să limiteze accesul femeilor sau persoanelor de culoare la creditare.
La începutul lunii mai, o directivă emisă de Departamentul Apărării al SUA a indicat că Pentagonul va începe imediat să retragă din serviciu activ până la 1.000 de membri ai serviciilor care se identifică în mod deschis ca fiind transgender și le va acorda celorlalți 30 de zile pentru "a se autoidentifica". Directiva vine după ce Curtea Supremă a SUA a permis administrației Trump să pună în aplicare interdicția privind participarea persoanelor transgender în armată.
Ştiri video recomandate
