Guvernul cubanez a început să închidă unele hoteluri de pe insulă şi să relocheze turiştii în alte unităţi din cauză că rămâne fără petrol pentru energie, ca urmare a blocării fluxului de petrol venezuelean după căderea lui Maduro și preluarea controlului de administrația Trump, relatează EFE, citat de Agerpres.
Vicepremierul Oscar Perez-Oliva Fraga a declarat, vineri, la televiziunea de stat că „a fost elaborat un plan pentru sectorul turistic pentru a reduce consumul de energie, a consolida stațiunile turistice şi a profita de actualul sezon de vârf din ţara noastră”.
Perez-Oliva Fraga, care deţine şi portofoliul comerţului exterior şi al investiţiilor străine, nu a dat detalii despre această „compactare” a infrastructurii turistice, dar sursele - care au preferat să rămână anonime - au declarat pentru EFE că, de vineri, unele hoteluri au început să se închidă, iar turiştii internaţionali sunt relocaţi în alte unităţi de cazare.
Măsurile afectează în principal zone turistice situate în staţiunea Varadero şi în zonele din nordul insulei. Printre principalele lanţuri hoteliere care operează în Cuba se numără lanţurile spaniole Melia şi Iberostar şi lanţul canadian Blue Diamond.
Sectorul turistic din Cuba, considerat cândva motorul economiei, a încheiat anul 2025 cu cel mai slab record de turişti internaţionali (1,8 milioane) din 2002, fără a lua în considerare anii pandemiei de coronavirus.
Cifra nu este surprinzătoare: în prima jumătate a anului, rata de ocupare hotelieră a înregistrat o scădere de şapte puncte procentuale faţă de anul precedent şi confirmă căderea în picaj a turismului din ultimii şapte ani.
Canada, cu 754.010 de turişti, şi Rusia, cu 131.882 de turişti, au fost principalele două surse de vizitatori anul trecut, conform datelor oficiale, dar cu scăderi de 12,4%, respectiv 29% faţă de anul precedent.
Turismul cubanez, în declin de aproape un deceniu
Declinul a început după 2018, când Cuba a înregistrat un record istoric de turişti: 4,7 milioane într-un singur an. Cuba tocmai ieşise din anii „dezgheţului” cu Statele Unite, sub preşedintele Barack Obama.
Apoi au venit măsurile implementate de succesorul său, Donald Trump, în timpul primului mandat. Pe lângă sancţiuni, au mai fost pandemia (care a îngheţat sectorul timp de aproape doi ani), criza economică şi energetică severă prin care trece ţara - care are impact asupra serviciilor şi asupra experienţei generale - şi reducerea rutelor aeriene.
Cuba se confruntă cu o criză energetică severă de la mijlocul anului 2024, din cauza defecţiunilor frecvente ale centralelor sale termoelectrice îmbătrânite şi a lipsei de valută străină pentru a importa combustibilul necesar pentru alimentarea sistemului său de generare.
Operaţiunea militară americană de la Caracas din 3 ianuarie a însemnat, pentru regimul de la Havana, nu doar o lovitură pentru un aliat regional cheie, ci şi sfârşitul aprovizionării cu energie vitală pentru insulă.
Apoi, preşedintele american, Donald Trump, a sporit presiunea semnând un ordin executiv pe 29 ianuarie care ameninţă cu tarife vamale ţările care vând petrol guvernului cubanez.
Pentru a face faţă acestei situaţii, regimul de la Havana a lansat un plan de urgenţă pentru combaterea deficitului de combustibil, care include raţionalizarea vânzărilor de combustibil, prioritizarea telemuncii şi implementarea unor modele de învăţare hibrid în universităţi. Acest pachet anti-criză se bazează pe „directivele” lui Fidel Castro din timpul aşa-numitei Perioade Speciale.
Ştiri video recomandate
