Uniunea Europeană a ajuns la un acord pentru un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, vizând sectoarele energetic și financiar al țării, scrie Euronews. Acest acord politic a fost posibil după ce Slovacia a cedat și și-a ridicat vetoul, care până acum împiedicase aprobarea noilor sancțiuni.
Sancțiunile, aprobate vineri de ambasadori la Bruxelles, interzic tranzacțiile cu 22 de bănci rusești, Fondul rus de investiții directe și filialele sale, precum și utilizarea directă și indirectă a conductelor subacvatice Nord Stream, care sunt în prezent închise, dar pe care Moscova încearcă să le refolosească în viitor.
Ultimul pachet de sancțiuni va coborî plafonul G7 pe prețul petrolului rusesc la 47 de dolari pentru un baril. Statele Unite, un principal susținător al plafonării la nivelul G7 în timpul administrației anterioare, nu au susținut revizuirea în jos.
În plus, altor 105 nave aparținând „flotei din umbră”, petrolierele învechite pe care Moscova le folosește pentru a ocoli plafonarea prețurilor la țiței, li se refuză accesul la porturile UE și la serviciile UE. Aceasta aduce lista neagră a „flotei din umbră” la peste 400 de nave.
Acordul reprezintă al 18-lea pachet de sancțiuni din februarie 2022 încoace.
I welcome the agreement on our 18th sanctions package against Russia.
— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) July 18, 2025
We are striking at the heart of Russia's war machine.
Targeting its banking, energy and military-industrial sectors and including a new dynamic oil price cap.
The pressure is on.
It will stay on until…
Progresul politic a fost posibil doar după ce Slovacia a cedat și și-a ridicat vetoul, care până acum împiedicase aprobarea noilor sancțiuni.
Comisia Europeană a dezvăluit foaia de parcurs în luna mai și a prezentat proiectul legislativ în iunie, bazat pe interdicții treptate asupra contractelor de gaze pe termen scurt și lung. Fiind o țară fără ieșire la mare, Slovacia a protestat vehement față de plan, avertizând că acesta va crește prețurile pentru consumatori, va slăbi competitivitatea și va pune în pericol securitatea energetică.
Întrucât eliminarea treptată este supusă unei majorități calificate, Bratislava a recurs la sancțiuni, care necesită unanimitate, pentru a obține concesii de la Bruxelles.
În timpul unui summit UE de luna trecută, prim-ministrul slovac Robert Fico a ridicat miza cu o serie de cereri de compensații financiare. Fico a declarat că țara sa riscă să se confrunte cu un proces intentat de Gazprom, monopolul rusesc asupra gazelor, în valoare cuprinsă între 16 și 20 de miliarde de euro, din cauza rezilierii contractului său pe termen lung, care este valabil până în 2034. Comisia susține că interdicțiile privind gazele vor acționa ca „forță majoră” în instanță și vor proteja guvernele și companiile de daune.
Cruciada solitară a lui Fico
Blocajul a intensificat dialogul dintre Bratislava și Bruxelles, concentrându-se pe soluții practice pentru diversificarea mixului energetic al Slovaciei, îndepărtându-l de Rusia, consolidând conexiunile cu țările vecine și atenuând volatilitatea prețurilor.
Fico a salutat comunicarea ca fiind „constructivă”, dar și-a menținut poziția, surprinzându-i pe diplomații care credeau că veto-ul va fi ridicat mai devreme. Cancelarul german Friderich Merz și prim-ministrul polonez Donald Tusk au intervenit pentru a ieși din impas.
Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, s-a implicat și ea. La începutul acestei săptămâni, ea i-a trimis lui Fico o scrisoare de trei pagini în care l-a asigurat cu privire la implementarea eliminării treptate a emisiilor, inclusiv posibila utilizare a ajutoarelor de stat și a fondurilor UE pentru „a compensa impactul negativ asupra gospodăriilor și industriei”. Von der Leyen a promis, de asemenea, că va clarifica criteriile pentru declanșarea „stării de urgență” și va suspenda temporar aplicarea interdicțiilor la gaze în cazul unor „creșteri extreme ale prețurilor”.
Scrisoarea nu vorbește despre un pachet financiar personalizat pentru Slovacia.
„Am colaborat îndeaproape cu statele membre cele mai direct implicate, în special cu Slovacia, pentru a ne asigura că eliminarea treptată la nivelul UE a importurilor de energie din Rusia va fi graduală și bine coordonată în întreaga Uniune”, a scris von der Leyen.
Potrivit lui Fico, care a postat întreaga scrisoare confidențială pe conturile sale de pe rețelele sociale, oferta lui von der Leyen a fost respinsă categoric de partenerii săi de coaliție. „Răspunsul lor este că garanțiile Comisiei pentru Slovacia sunt insuficiente, unii chiar le-au descris ca fiind NIMIC”, a spus el.
Apoi a cerut o scutire completă de la eliminarea treptată a emisiilor pentru a continua să cumpere gaze rusești până la încheierea contractului cu Gazprom, în 2034. Însă, câteva zile mai târziu, pe fondul presiunilor crescânde, Fico a cedat și a fost de acord să-și ridice veto-ul.
„În acest moment, ar fi contraproductiv să continuăm blocarea celui de-al 18-lea pachet de sancțiuni”, a declarat el joi seară. „Toate opțiunile au fost epuizate deocamdată, iar menținerea poziției noastre de blocare ar pune deja în pericol interesele noastre.”
Slovacul a amenințat însă că își va continua cruciada împotriva eliminării treptate a emisiilor. „Începe a doua etapă a luptei noastre cu Comisia Europeană pe tema gazelor rusești. Avem un plan clar aprobat”, a spus el.
Acordul privind noile sancțiuni vine în contextul în care președintele american Donald Trump își înăsprește retorica împotriva lui Vladimir Putin, promițând să trimită ajutoare militare Ucrainei și să impună „tarife severe” Rusiei, o schimbare majoră care a fost imediat salutată în întreaga Europă.
Casa Albă, însă, a refuzat până acum să aprobe o plafonare a prețului mai mică pentru petrolul rusesc, lăsându-i pe ceilalți aliați din G7 să acționeze singuri. Pentru Bruxelles, participarea Regatului Unit a fost considerată fundamentală datorită poziției sale dominante în domeniul asigurărilor maritime.
Ştiri video recomandate
