Comisia Europeană le cere statelor membre să sprijine o declarație maritimă comună care ar permite țărilor UE să colaboreze cu statele de pavilion pentru efectuarea de inspecții la bordul petrolierelor din „flota fantomă” a Rusiei, utilizată pentru a exporta petrol și a ocoli sancțiunile occidentale, transmite Reuters, citată de Agerpres.
Inițiativa aparține Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE), condus de estona Kaja Kallas, și reprezintă cel mai recent demers al Bruxelles-ului pentru limitarea veniturilor Moscovei. Obiectivul declarat: reducerea capacității Rusiei de a-și finanța armata în războiul din Ucraina.
La începutul lunii octombrie, statele din G7 au convenit să colaboreze pentru atingerea aceluiași scop, vizând țările care ajută Rusia să eludeze sancțiunile sau care și-au majorat importurile de petrol rusesc.
„Statele membre ale UE îşi demonstrează tot mai mult hotărârea pentru acţiuni mai robuste împotriva flotei fantomă (de exemplu, acţiunea Franţei împotriva navei Boracay, acţiunile anterioare ale Estoniei privind nava Kiwala, ale Germaniei privind nava Eventin şi ale Finlandei privind Eagle S)”, se arată într-un document de lucru elaborat de SEAE înaintea reuniunii de luni a miniştrilor europeni de externe. Aceștia urmează să discute noi măsuri împotriva Rusiei, pe lângă alte subiecte de pe agenda europeană.
Proiectul de declarație comună menționează „posibile acorduri bilaterale între statele de pavilion şi UE asupra unor inspecţii pre-autorizate la bordul navelor”, subliniind totodată necesitatea abordării fenomenului tot mai răspândit al pavilioanelor false.
În prezent, între 600 și 1.400 de nave fac parte din așa-numita flotă fantomă a Rusiei, folosită pentru transportul petrolului ocolind sancțiunile. Dintre acestea, peste 400 sunt deja incluse pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene, iar numărul ar urma să crească la aproximativ 560 de nave, odată cu adoptarea celui de-al 19-lea pachet de sancțiuni europene, programat pentru săptămâna viitoare.
Unul dintre aceste petroliere a fost sechestrat de Franța la sfârșitul lunii trecute, iar căpitanul chinez al navei a fost inculpat pentru infracțiuni la regimul navigației. Acesta a primit citație pentru luna februarie, când urmează să compară în fața unui tribunal francez, dar între timp a fost eliberat și a revenit la comanda vasului.
Președintele rus Vladimir Putin a calificat acțiunea autorităților franceze drept un act de „piraterie” în apele internaționale. În replică, președintele francez Emmanuel Macron a declarat că operațiunea reprezintă o dovadă a hotărârii Franței de a „crește presiunea asupra flotei fantomă (ruse), întrucât reduce în mod clar capacitatea Rusiei de a-şi finanţa efortul de război” în Ucraina.
Anterior, și Estonia a încercat să imobilizeze în Marea Baltică un petrolier aparținând aceleiași flote, însă acțiunea a fost zădărnicită de apariția unui avion de vânătoare rusesc.
Ştiri video recomandate
