Uniunea Europeană vrea să obțină mai mulți bani din activele rusești înghețate, fără să le confiște. Planul este ca 200 de miliarde de euro din activele rusești înghețate să fie plasate în investiții mai riscante, dar cu potențial de câștig mai mare, pentru a crește sprijinul acordat Ucrainei și a evita acuzațiile că ia banii Rusiei în mod abuziv. Însă planul implică riscuri, scrie Politico: dacă investițiile nu aduc câștigurile scontate, contribuabilii ar putea suporta pierderile.
Executivul UE analizează posibilitatea de a transfera aproximativ 200 de miliarde de euro din activele statului rus înghețate, aflate în Belgia, într-un nou fond de investiții, mai riscant, care ar genera randamente mai mari, potrivit a patru oficiali familiari cu procesul, citați de Politico.
Obiectivul este de a obține mai mult profit pentru a sprijini economia Ucrainei, grav afectată de război, în contextul amenințărilor fostului președinte american Donald Trump privind întreruperea finanțării. Activele au fost înghețate în 2022, ca reacție la invazia rusă în Ucraina.
Totuși, această măsură nu ar presupune confiscarea completă a activelor rusești – idee contestată de mai multe state membre, inclusiv Germania și Italia, din motive financiare și juridice.
Prin utilizarea exclusivă a dobânzilor generate și păstrarea intactă a capitalului, UE speră să evite încălcarea dreptului internațional, scrie Politico.
Fondurile pentru Ucraina, pe terminate
Statele G7 au convenit anul trecut să acorde Ucrainei 45 de miliarde de euro obținute din randamentele generate de activele rusești înghețate.
Cu toate acestea, contribuția de 18 miliarde de euro a UE la acest pachet va fi epuizată până la finalul anului – ceea ce ridică semne de întrebare privind sursele de finanțare pentru Ucraina începând cu 2026.
Miniștrii de finanțe ai celor 27 de state membre vor discuta joi, la o cină informală la Luxemburg, această posibilitate.
„Este important să aflăm de la Comisie ce opțiuni sunt disponibile, în special în privința utilizării potențiale a activelor rusești înghețate și a măsurilor suplimentare privind regimul de sancțiuni”, se arată în invitația transmisă miniștrilor de către președinția poloneză a Consiliului UE, document consultat de Politico.
Polonia a mai propus ca noul mecanism de împrumuturi europene pentru apărare, SAFE, să poată fi folosit de state pentru achiziționarea de arme destinate Ucrainei.
Întâlnirea de joi va pregăti terenul pentru luni de negocieri dificile, în condițiile în care capitalele europene, confruntate cu presiuni bugetare, sunt tot mai împărțite între nevoia de a sprijini Ucraina și prioritățile interne.
Soluția UE, protecție împotriva veto-ului Ungariei
Ca posibilă ieșire din această situație, oficialii UE analizează transferul activelor de la Euroclear (Belgia) către un „vehicul cu scop special” aflat sub egida UE.
Principalul avantaj al înființării rapide a unui astfel de fond ar fi capacitatea de a direcționa activele către investiții mai riscante, cu potențial de randament mai mare pentru Ucraina. Oficialii nu au precizat însă ce tipuri de investiții sunt avute în vedere.
Potrivit reglementărilor Euroclear, activele – dintre care multe sunt acum convertite în numerar lichid – trebuie investite la banca centrală belgiană, care oferă cel mai scăzut randament garantat.
În 2024, aceste investiții au generat profituri neprevăzute de aproximativ 4 miliarde de euro, sume folosite ulterior pentru a acoperi împrumutul acordat Ucrainei în cadrul pachetului G7.
Susținătorii noului fond afirmă că UE trebuie să obțină mai mult profit din fondurile suverane rusești, pentru a susține Ucraina pe termen lung, în lipsa unei perspective clare de încheiere a conflictului.
Un alt posibil avantaj al planului este că ar putea acționa ca o măsură de siguranță: dacă Ungaria decide să blocheze reînnoirea sancțiunilor, mecanismul ar împiedica returnarea banilor către Rusia. Astfel, fondurile ar rămâne blocate și nu ar putea fi accesate de Moscova.
Activele rusești sunt blocate prin regimul de sancțiuni al UE, ce necesită reînnoire unanimă la fiecare șase luni. Guvernul ungar a amenințat în mod repetat că va folosi dreptul de veto pentru a favoriza Kremlinul.
În ultimele săptămâni, Comisia a purtat discuții neoficiale cu un grup de state – inclusiv Franța, Germania, Italia și Estonia – pentru a identifica modalități legale de a menține activele înghețate, chiar dacă Ungaria se opune reînnoirii sancțiunilor, au declarat pentru Politico doi oficiali cu informații directe. Totuși, nu a fost încă găsită o soluție concretă.
Aritmetică complicată: cine acoperă eventualele pierderi?
UE explorează variante care să permită înființarea noului fond prin vot cu majoritate calificată – și nu prin unanimitate – pentru a-l ocoli pe premierul ungar Viktor Orbán.
Criticii acestui instrument avertizează însă că, în cazul în care investițiile nu vor fi profitabile, contribuabilii europeni ar putea fi nevoiți să acopere pierderile.
Uniunea Europeană caută soluții creative pentru a sprijini în continuare Ucraina, în condițiile în care bugetul său central de 1,2 trilioane de euro este deja întins la limită. Noul cadru financiar multianual nu va intra în vigoare decât în 2028, iar fondurile existente se epuizează rapid.
„Nu va fi ușor să găsim fonduri în actualul cadru financiar multianual”, a declarat un diplomat european.
Din cele 50 de miliarde de euro promise Ucrainei prin acordul din 2023 – bani destinați până la finalul lui 2027 – o mare parte a fost deja cheltuită.
În plus, o suplimentare a bugetului central al UE ar necesita unanimitatea statelor membre, un obstacol major, având în vedere că Ungaria se va opune ferm acestei inițiative, mai mult ca sigur, potrivit Politico.
