Autorități naționale de reglementare în telecomunicații, oficiali europeni și operatorul spaniol de sateliți Sateliot s-au reunit, marți, la Parlamentul European, la Bruxelles, pentru a discuta modul în care frecvențele radio și noile investiții vor decide cine controlează comunicațiile pe care Europa se bazează din orbită. Contextul este unul sensibil: actualul buget spațial al Uniunii, pe șapte ani, expiră în 2027.
Euronews a fost prezent la evenimentul organizat de Sateliot, companie cu sediul la Barcelona ai cărei sateliți funcționează ca niște antene de telefonie mobilă în spațiu. Aceștia conectează dispozitive din categoria Internet of Things (IoT), precum senzori și dispozitive de localizare, în zonele în care rețelele terestre nu ajung.
Programul spațial al UE pentru perioada 2021-2027, în valoare de 14,8 miliarde de euro, finanțează Galileo, sistemul european de navigație prin satelit, și Copernicus, serviciul de observare a Pământului. Programul se încheie anul viitor, odată cu Cadrul Financiar Multianual (CFM), bugetul pe șapte ani al Uniunii.
Pentru perioada 2028-2034, Comisia Europeană vrea ca domeniul spațial să fie finanțat dintr-un nou Fond European pentru Competitivitate, un buget unic pentru industriile strategice, din care 131 de miliarde de euro ar urma să fie alocate apărării și spațiului.
Liderii europeni urmează să discute viitorul buget la reuniunea Consiliului European de joi și vineri.
Direcția Generală pentru Industria de Apărare și Spațiu a Comisiei (DG DEFIS) a închis pe 29 septembrie licitația pentru un contract-cadru de patru ani, în valoare de 55 de milioane de euro, privind servicii de management și asistență juridică pe trei direcții: IRIS², viitoarea constelație securizată de sateliți a UE, supravegherea și urmărirea obiectelor aflate pe orbită, precum și analiza economiei spațiale.
În 2027 vor urma noi apeluri în cadrul Horizon Europe, programul de cercetare și inovare al UE, în timp ce EUSPA, Agenția Uniunii Europene pentru Programul Spațial, și Agenția Spațială Europeană (ESA), un organism interguvernamental separat de UE, continuă să organizeze licitații.
Spectru și suveranitate
O mare parte a dezbaterii s-a concentrat pe spectrul radio, adică pe frecvențele de care sateliții și rețelele mobile au nevoie pentru a transmite date.
În luna mai, Comisia a propus o licență unică, valabilă în întreaga UE, pentru serviciile mobile prin satelit, care conectează sateliții direct la telefoane și alte dispozitive, în banda de 2 GHz. Drepturile actuale de utilizare a acestei benzi expiră în mai 2027. Propunerea ar rezerva în mod explicit o parte din bandă operatorilor europeni și unui sistem securizat legat de IRIS².
Reuniunea a fost găzduită de vicepreședintele Parlamentului European Javier López, iar Direcția Generală pentru Comunicații a Comisiei (DG CONNECT) a fost reprezentată de Gerasimos Sofianatos, șeful unității pentru politica privind spectrul radio.
„Această discuție nu putea veni într-un moment mai potrivit, având în vedere tensiunile geopolitice actuale și dezbaterea privind competiția tehnologică”, a declarat López în discursul de deschidere.
„O Europă care își controlează propria rețea și propriile date este o Europă care poate acționa independent și își poate lua singură deciziile [...] conectivitatea prin satelit este un exemplu perfect de domeniu în care trebuie să obținem controlul strategic”, a adăugat López.
CEO-ul și cofondatorul Sateliot, Jaume Sanpera, a afirmat că „trebuie să construim și să susținem campioni europeni care să poată concura la nivel global în sectorul spațial”, adăugând că „astăzi, jumătate din lume vrea să lucreze cu companii europene în domeniul apărării și al spațiului, pentru că suntem mai previzibili”.
În septembrie, ESA a selectat Sateliot pentru a contribui la stratul Low-LEO al IRIS², un teren de testare pe orbită joasă unde noile servicii guvernamentale sunt încercate înainte de a fi integrate în sistemul principal. ESA plănuiește misiuni de testare pe orbită între 2027 și 2029.
Prin proiectul RESCUE-NET, Sateliot va studia și modul în care conectivitatea 5G din spațiu poate menține autoritățile publice conectate atunci când rețelele terestre cedează. Pentru această etapă, ESA a semnat 18 contracte în valoare totală de 20 de milioane de euro cu aproape 80 de companii.
De la SpaceX la PLD Space
Pentru sateliții mici, drumul spre orbită trece, în continuare, în mare parte prin Statele Unite.
Pe 1 octombrie, Sateliot a trimis pe orbită cinci sateliți construiți de producătorul spaniol de sateliți mici Alén Space, la bordul Transporter-18, o misiune de tip rideshare a companiei SpaceX, deținută de Elon Musk, care transportă sateliți pentru mai mulți clienți. Astfel, numărul total de sateliți lansați de Sateliot a ajuns la 11.
Potrivit companiei, noii sateliți dublează numărul de treceri zilnice deasupra oricărui punct de pe glob.
Întrebat de Euronews dacă Europa își poate extinde flotele fără să depindă de lansatoare non-europene, Sanpera s-a declarat optimist și a menționat că în prezent există patru sau cinci companii aflate în cursa pentru a acoperi acest gol.
Sanpera a explicat, de asemenea, că următoarea lansare a companiei va avea loc în iulie 2027, tot în colaborare cu SpaceX, însă cea care va urma se va face cu PLD Space, o companie spaniolă de lansatoare cu sediul în Elche.
Această lansare, programată pentru finalul lui 2027, nu va fi doar integral europeană, ci va duce pe orbită și primii doi sateliți Tritó ai Sateliot, o nouă generație, de dimensiuni mai mari, concepută pentru a oferi servicii 5G direct către dispozitiv, inclusiv către telefoanele obișnuite.
Sateliții vor zbura la bordul Miura 5, o rachetă orbitală de mici dimensiuni construită de PLD Space, care nu a efectuat încă niciun zbor.
În august, PLD a câștigat un contract condiționat de 158,9 milioane de euro în cadrul European Launcher Challenge al ESA, program care sprijină dezvoltarea de noi rachete europene, iar compania plănuiește o lansare inaugurală de pe baza spațială europeană din Guyana Franceză până la sfârșitul acestui an.
Între timp, Sateliot, care atrage 150 de milioane de euro de la investitori, dintre care 100 de milioane sub formă de capital și până la 50 de milioane sub formă de datorie, își propune să își extindă constelația la peste 500 de sateliți.
