Populația Europei va scădea semnificativ în următoarele decenii, iar diferențele dintre țări vor fi tot mai mari. Potrivit celor mai recente estimări Eurostat, populația Uniunii Europene ar urma să scadă cu 11,7% până în anul 2100, adică de la 452 de milioane la 399 de milioane de locuitori - o pierdere de 53 de milioane de oameni.
În același timp, Europa îmbătrânește accelerat: până la finalul secolului, unul din trei europeni va avea peste 65 de ani, scrie Euronews.
Rata natalității este în scădere, iar populația Europei îmbătrânește. Cele mai recente proiecții ale Eurostat arată că populația UE ar urma să scadă cu 11,7% între 2025 și 2100, de la 452 de milioane la 399 de milioane de locuitori. Aceasta înseamnă o scădere de 53 de milioane de persoane până la începutul secolului următor. Estimările includ și efectele migrației.
Diferențe mari între țări: unele cresc, altele pierd masiv populație
Evoluția populației diferă însă mult de la o țară la alta. Unele state vor avea mai mulți locuitori în 2100 comparativ cu 2025, în timp ce multe altele vor înregistra scăderi.
Așadar, care sunt țările care vor pierde cel mai mult? Care vor crește? Ce explică aceste diferențe?
Dintre cele 30 de țări analizate, 12 sunt estimate să înregistreze creșteri ale populației, în timp ce 18 vor avea scăderi până în 2100.
Letonia (33,9%), Lituania (33,4%), Polonia (31,6%) și Grecia (30,1%) sunt țările care ar urma să înregistreze cele mai mari scăderi, toate de peste 30%. Asta înseamnă că mai mult de trei din zece locuitori ar putea dispărea până în 2100.
Scăderea depășește 20% și în Bulgaria (28%), Croația (27%), Slovacia (26,7%), România (24,3%), Italia (24%) și Ungaria (22,5%). În cazul României, populația ar urma să scadă de la aproximativ 19 milioane de locuitori în 2025 la circa 14,4 milioane în 2100.
Declinul este între 10% și 20% în Portugalia (19,3%), Estonia (19,1%), Cehia (11,5%), Finlanda (10,7%), Slovenia (10,6%) și Germania (10,6%).
În schimb, trei țări europene ar urma să înregistreze creșteri de peste 25%, chiar dacă au populații relativ mici: Luxemburg (36,4%), Islanda (27,1%) și Malta (26%).
Elveția (16,9%), Irlanda (14,6%), Norvegia (11,8%) și Suedia (10%) sunt alte țări în care populația ar urma să crească cu peste 10%.
De ce apar aceste diferențe
„Această variație este determinată în principal de diferențele în ratele de migrație, atât din trecut, cât și cele estimate pentru viitor, în combinație cu structura de vârstă a populației”, a declarat Tomas Sobotka, director adjunct al Institutului de Demografie din Viena. „Țările cu natalitate scăzută și cu emigrație în ultimele decenii tind să aibă o populație mai îmbătrânită, cu puțini oameni tineri și în vârstă reproductivă”.
Sobotka a subliniat că aceste diferențe sunt influențate și de variațiile ratelor de fertilitate, dar „într-o măsură mai mică”. Țările din sudul Europei au și vor avea în continuare o natalitate mai scăzută decât alte regiuni.
Anne Goujon, tot de la Institutul de Demografie din Viena, a spus că principalul motiv al acestor diferențe este echilibrul dintre sporul natural și migrația netă.
„Deși toate țările UE au natalitate scăzută, cele care atrag constant imigranți pot continua să crească, chiar și după 2050, în timp ce statele cu natalitate scăzută și cu fluxuri reduse de migrație sau migrație negativă tind să scadă”, a explicat ea.
Rolul natalității și mortalității este limitat
Potrivit lui Dmitri Jdanov, de la Institutul Max Planck pentru Cercetare Demografică, trei factori explică evoluția populației: mortalitatea, natalitatea și migrația.
El a explicat că nivelul actual al natalității nu este suficient pentru a susține nici măcar populația actuală, astfel că fără migrație scăderea este inevitabilă. Diferențele între țări în ceea ce privește mortalitatea nu sunt suficient de mari pentru a explica variațiile.
„Migrația este singurul factor care poate asigura creșterea populației în Europa”, a spus el.
Spania, singura mare economie care crește
Dintre cele mai mari economii din UE, Spania este singura care ar urma să înregistreze o creștere a populației până în 2100, deși modestă, de 1,3%.
Franța ar urma să scadă ușor, cu 2,5%, în timp ce Germania (10,6%) și mai ales Italia (24%) vor înregistra scăderi mai mari.
„Spania a avut un nivel ridicat de imigrație în ultimele trei decenii, ceea ce a menținut creșterea populației, în ciuda natalității scăzute”, a explicat Sobotka.
El a subliniat că Franța are o natalitate mai ridicată decât majoritatea țărilor UE, iar combinația dintre o populație mai tânără și migrația moderată o ajută să rămână relativ stabilă.
În schimb, Italia este afectată de natalitatea scăzută și de îmbătrânirea populației.
Se schimbă și clasamentul populației în Europa
Aceste tendințe vor schimba și clasamentul celor mai populate țări între 2025 și 2100.
Cea mai importantă schimbare este că Spania va depăși Italia și va deveni a treia cea mai populată țară. În această perioadă, Italia ar urma să piardă aproximativ 15 milioane de locuitori, în timp ce Spania va câștiga aproximativ 500.000.
Dintre cele 30 de țări, Elveția, Irlanda și Norvegia vor urca cel mai mult în clasament, în timp ce Bulgaria, Portugalia și Grecia vor înregistra cele mai mari scăderi.
Evoluții diferite de la o țară la alta
Schimbările demografice nu vor fi uniforme între 2025 și 2100. În unele țări, populația va crește o perioadă, după care va începe să scadă.
De exemplu, în UE populația ar urma să scadă sub nivelul actual în jurul anului 2040. În Spania, populația va crește până în jurul anului 2055, după care va ajunge la un nivel cu doar 1% peste cel din 2025.
În schimb, unele țări urmează un trend descendent constant. Scăderea este mai accentuată în Italia și mai graduală în Germania.
Unul din trei europeni va avea peste 65 de ani
Din punct de vedere al structurii pe vârste, populația UE va fi semnificativ mai îmbătrânită până în 2100.
Ponderea persoanelor de peste 85 de ani ar urma să crească de peste trei ori, de la 3,2% în 2025 la 10,8% în 2100. Asta înseamnă că mai mult de unul din zece europeni va face parte din această categorie.
Și segmentul 66–84 de ani va crește, de la 17,6% la 21,8%.
În total, populația de peste 65 de ani va ajunge la aproape o treime din total, față de aproximativ o cincime în prezent.
În același timp, toate grupele de vârstă mai tinere vor scădea ca pondere. Populația activă, între 31 și 65 de ani, va scădea de la 47,8% la 40,5%, ceea ce ar putea avea efecte importante asupra economiei.
Ştiri video recomandate
