Președintele Donald Trump nu a exclus prezența trupelor americane în Nigeria după ce a ordonat armatei să se „pregătească pentru o posibilă acțiune” în țara vest-africană, dar nu există prea multe indicii cu privire la ce înseamnă acest lucru sau dacă Trump își va pune în aplicare amenințarea, scrie Newsweek.
Vineri, Trump a susținut că „islamiștii radicali” sunt responsabili pentru un „masacrul în masă” al creștinilor din Nigeria și a anunțat că administrația sa plasează din nou Nigeria pe o listă de țări etichetate drept „de îngrijorare deosebită”.
Aceasta este o desemnare oficială făcută de președinte în temeiul unei legi din 1998, cunoscută sub numele de Legea privind libertatea religioasă internațională. Senatorul republican Ted Cruz a introdus în septembrie un proiect de lege pentru a desemna Nigeria drept țară „care prezintă un motiv de îngrijorare deosebită”.
SUA au oferit asistență semnificativă în materie de securitate guvernului nigerian în luptele sale împotriva grupării extremiste islamiste Boko Haram, inclusiv schimbul de informații cu autoritățile nigeriene și efectuarea de exerciții cu armata țării.
SUA au fost anterior profund implicate în Nigeria, care a fost strâns aliată cu Washingtonul până acum aproximativ un deceniu, a declarat Benjamin Augé, cercetător la Institutul Francez de Relații Internaționale (IFRI). Însă, SUA s-au retras oarecum de această țară în ultimii ani, a declarat Augé pentru Newsweek.
„Statele Unite nu pot sta deoparte în timp ce astfel de atrocități au loc în Nigeria și în numeroase alte țări”, a declarat Trump într-o postare pe platforma sa Truth Social.
Președintele nigerian Bola Ahmed Tinubu a negat sâmbătă că țara este „intolerantă din punct de vedere religios” și a declarat că guvernul depune eforturi mari pentru a proteja libertatea religioasă a cetățenilor săi.
„Administrația noastră este hotărâtă să colaboreze cu guvernul Statelor Unite și cu comunitatea internațională pentru a aprofunda înțelegerea și cooperarea privind protejarea comunităților de toate credințele”, a declarat Tinubu.
Trump a sugerat sâmbătă că SUA ar putea intra în Nigeria „cu armele în mână”, declarând separat reporterilor de la bordul Air Force One, a doua zi, că forțele americane ar putea lansa atacuri aeriene sau ar putea avea o prezență militară în țară.
Daniel Bwala, consilier prezidențial nigerian, a declarat pentru Reuters Abuja că salută „asistența SUA atâta timp cât recunoaște integritatea noastră teritorială”. Minimalizând remarcile lui Trump, Bwala a spus că țara nu a luat comentariile lui Trump „la propriu” și a spus că republicanul „are o părere bună despre Nigeria”.
„AVERTISMENT: GUVERNUL NIGERIAN AR FI MAI BINE SĂ ACȚIONEZE RAPID!”, a declarat Trump sâmbătă.
Cum ar putea arăta acțiunea SUA în Nigeria?
Trump a declarat că a ordonat Pentagonului să se pregătească pentru „o posibilă acțiune”, dar nu a oferit detalii. Secretarul Apărării, Pete Hegseth, răspunzând la declarația președintelui , a declarat: „Fie guvernul nigerian îi protejează pe creștini, fie îi vom ucide pe teroriștii islamști care comit aceste atrocități”.
Este greu de imaginat în acest moment cum ar arăta o „posibilă acțiune”. Trump s-a opus dintotdeauna implicării trupelor americane în conflicte externe, iar amprenta militară a SUA este redusă în Africa, în comparație cu alte zone ale globului.
Boko Haram este activ și în Niger, în nordul Nigeriei. SUA și-au finalizat retragerea de la o bază din centrul Nigerului anul trecut, care era implicată în colectarea de informații despre Boko Haram. Armata americană s-a retras, de asemenea, dintr-o bază aeriană din apropierea capitalei țării, Niamey, după lovitura de stat militară din 2023. Junta aflată la putere în Niger a ordonat celor aproape 1.000 de militari americani să părăsească țara în urma loviturii de stat.
Prezența forțelor armate americane în Africa este „extrem de limitată” și mult sub așteptările unor actori precum mercenarii ruși pe continent, a declarat Asha Castleberry-Hernandez, expertă în politică externă și securitate națională și fostă oficială de rang înalt a Departamentului de Stat al SUA.
Există însă opțiuni pe masă. Trump ar putea trimite forțe speciale sau, teoretic, să mute activele navale în Golful Guineei.
„Sunt foarte sceptic cu privire la orice implicare concretă a trupelor americane, fie că este vorba de atacuri terestre, fie prin atacuri aeriene”, a declarat Augé.
„Întrucât majoritatea persoanelor ucise din cauza grupărilor teroriste din Nigeria sunt musulmani, este puțin delicat să existe vreo implicare bazată pe o viziune a creștinilor uciși de musulmani”, a spus Augé. „Ambele comunități sunt vizate indiferent de religia lor.”
Creștinii și musulmanii reprezintă fiecare aproximativ jumătate din populația Nigeriei, cu un număr mic de persoane care practică religiile indigene. Extremiștii Boko Haram s-au luptat împotriva guvernului din Abuja în misiunea lor de a înființa un stat islamic.
Boko Haram a vizat creștinii și bisericile, precum și musulmanii ale căror credințe se abat de cele ale grupării. Violența a izbucnit adesea și din disputele privind resursele naturale din țară.
Boko Haram a răpit 276 de fete dintr-o școală din nordul Nigeriei în 2014, multe dintre ele fiind creștine. După mai bine de 11 ani, cel puțin 91 de persoane răpite sunt încă dispărute sau au o soartă necunoscută.
Dintre cei 4.476 de creștini uciși în întreaga lume pentru credința lor în 2024, 3.100 se aflau în Nigeria, a declarat Henrietta Blyth, directoarea executivă a organizației non-profit Open Doors UK & Ireland. Nigeria se află, de asemenea, pe primul loc ca țară în care cei mai mulți creștini sunt răpiți din motive religioase, a spus Blyth.
„Aceasta nu este o problemă regională minoră - este o campanie sistematică de violență care necesită o atenție serioasă”, a declarat Blyth pentru Newsweek.
Plasarea Nigeriei pe lista țărilor „care prezintă motive de îngrijorare deosebită” deschide „o oportunitate pentru o acțiune internațională măsurată și eficientă, axată pe responsabilitate și protecție”, a declarat Blyth.
Mohammed Idris, ministrul informației din Nigeria, a declarat luna trecută că Abuja se confruntă cu „o campanie de dezinformare care acuză în mod fals și rău intenționat atacuri religioase și discriminare sponsorizate și direcționate de stat” în țară.
„Acestea sunt povești josnice propagate de oameni care nu știu nimic despre Nigeria”, a spus el.
„Remarcile lui Trump sunt „nepăsătoare”, iar intervenția militară ar fi „nejustificată”, a declarat Michael Nwankpa, directorul fondator al Centrului pentru Conflict și Dezvoltare Africană, cu sediul la Londra.
Acțiunea militară este instrumentul greșit pentru a combate forțele islamiste, a declarat Nwankpa pentru Newsweek.
„În ultimii 20 de ani, armata nigeriană - care este una dintre cele mai mari armate din Africa - nu a reușit să învingă Boko Haram”, a spus Nwankpa.
„Este destul de bizar că Trump ar trece de la soluții diplomatice la a vorbi direct despre intervenție militară”, a spus Nwankpa.
Cea mai bună opțiune a lui Trump este să colaboreze cu guvernul nigerian, a spus Castleberry-Hernandez. Intervenția militară nu ar trebui să fie „reacția inițială” a lui Trump, iar tacticile diplomatice sunt „mai potrivite”, a adăugat ea.
Ştiri video recomandate
