A fost până în ultima clipă un pessimist, dar un analist extrem de lucid al societăţii. A reuşit să treacă cu demnitate peste acuzele imbecile ale unor tineri intraţi în viaţa publică şi şi-a apărat în continuare idealul : România. A suferit probabil până în ultimul moment pentru că lumea nu putea fi aşa cum şi-o imagina şi o vroia el : pură. Dar chiar şi aşa utopică, lumea pe care ne-o proiecta ca fiind posibilă ?dacă?, ne făcea ca măcar pentru un moment să ne gândim că poţi fi înălţător şi doar imaginându-ţi binele pentru alţii prea grăbiţi de răutăţi.
Citiţi articolul în REVISTA PRESEI
