Educația românească vorbește des despre performanță, dar rareori o studiază cu instrumente științifice. Fundația Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României, în parteneriat cu Institutul BrainMap Neuroscience, lansează primul studiu național care analizează științific profilul psihologic și neurocognitiv al tinerilor excepționali.
Proiectul urmărește să răspundă la o întrebare fundamentală: ce se află în spatele performanței reale? Cum funcționează creierul unui tânăr care reușește constant, care inovează, creează și rămâne motivat chiar și în fața eșecului?
Participanții provin din campania „100 de tineri pentru dezvoltarea României”, o inițiativă a Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României care aduce în prim-plan elevi și adolescenți cu realizări excepționale în știință, artă, tehnologie, sport și leadership.
Până acum, tinerii performanți din România au fost evaluați aproape exclusiv prin prisma rezultatelor școlare. Însă rezultatul nu explică procesul. Studiul actual combină psihologia aplicată, neuroștiințele moderne și analiza comportamentală pentru a înțelege mecanismele interne care susțin excelența: gândirea critică, creativitatea, adaptabilitatea și reziliența emoțională.
La nivel global, potrivit datelor UNESCO, între 3 și 5% dintre copii sunt considerați tineri cu potențial ridicat, iar educația modernă încearcă să îi sprijine încă din școală. România are un potențial uriaș în acest sens – specialiștii estimează că peste 150.000 de elevi s-ar putea încadra în această categorie, însă sistemul educațional nu dispune încă de instrumente pentru a-i identifica și ghida corect.
În acest context, studiul lansat de Fundația Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României devine o resursă strategică pentru educație. Pe baza datelor obținute, cercetătorii vor putea propune modele concrete de intervenție și sprijin pentru tinerii cu potențial, astfel încât excelența să nu mai fie o întâmplare, ci un proces cultivat încă din școală.
Proiecte similare există deja la Johns Hopkins University (SUA) și Erasmus University (Olanda), însă studiul românesc aduce o noutate esențială: nu se limitează la analiza supradotării intelectuale, ci include dimensiuni emoționale și neurocognitive. Această perspectivă oferă o înțelegere completă asupra modului în care se formează performanța - de la procesele mentale, până la echilibrul afectiv.
Datele colectate vor fi anonimizate și centralizate într-un raport național destinat profesorilor, psihologilor și factorilor de decizie din educație.
Astfel, România intră pe harta internațională a țărilor care nu doar vorbesc despre tinerii excepționali, ci îi studiază, îi înțeleg și îi sprijină cu mijloace științifice.
Proiectul marchează un pas important către educația bazată pe date reale, în care elevul nu mai este privit prin note, ci prin potențialul său autentic.