În februarie 1989, președintele Republicii Islamice Iran, Ali Khamenei, a efectuat o vizită oficială în România, fiind primit cu toate onorurile de stat de președintele Nicolae Ceaușescu și conducerea de la București. Vizita a rămas în istorie ca unul dintre ultimele demersuri diplomatice majore ale regimului comunist din România, înainte de prăbușirea sa la sfârșitul aceluiași an. La momentul vizitei, Khamenei era președinte al Iranului, iar câteva luni mai târziu, după moartea fondatorului Republicii Islamice, Ayatollah Ruhollah Khomeini, a fost ales Lider Suprem al Iranului, poziție din care a influențat politica iraniană până în prezent.
Vizita lui Khamenei la București a rămas una dintre ultimele întâlniri de înalt nivel organizate de regimurile iranian și român înainte de schimbările dramatice din 1989, când regimul Ceaușescu se prăbușea în decembrie, iar Khamenei devenea ulterior Ayatollahul Iranului.
Programată oficial cu scopul consolidării cooperării bilaterale și extinderii relațiilor politice și economice, vizita a vizat „extinderea colaborării pe diverse planuri”, inclusiv economice, tehnico‑științifice și culturale, între două state care se confruntau cu izolare pe scena internațională a Războiului Rece.
› Vezi galeria foto ‹
Ce a vizitat Ali Khamenei în București, în 1989
Khamenei a fost întâmpinat pe aeroport cu salve și onoruri, trecând apoi în revistă garda de onoare împreună cu Ceaușescu.
În imaginile de arhivă se vede Khamenei în București, întâmpinat de Ceaușescu la aeroport, apoi vizitând stația de metrou Aviatorilor, de unde a circulat cu metroul bucureștean - o premieră pentru un lider străin la acea vreme.
În program au fost incluse și vizite la șantierele Casei Poporului (n.r. aflată încă în construcție - inaugurarea ei parțială a avut loc în decembrie 1994 și a fost finalizată în 1997) și alte obiective urbanistice din Capitală.
Ce a discutat Khamenei cu Ceaușescu
Discuțiile oficiale de la Palatul Consiliului de Stat s-au concentrat pe potențialul colaborării economice și extinderea schimburilor comerciale. În presa vremii, vizita a fost descrisă ca o oportunitate de aprofundare a cooperării și deschidere de noi direcții de proiecte comune.
Relațiile româno‑iraniene în perioada lui Ceaușescu erau marcate de schimburi economice importante: România importa produse energetice și avea un parteneriat comercial semnificativ cu Iranul, care era printre principalii furnizori de țiței.
Această colaborare a făcut din Iran unul dintre cei mai importanți parteneri comerciali ai României în acea perioadă.
Politic, întâlnirile dintre Ceaușescu și Khamenei reflectau dorința ambelor părți de a-și extinde influența și sprijinul diplomatic, într-o perioadă în care multe dintre regimurile tradiționale din Orientul Mijlociu și Europa de Est căutau alternative la marile puteri din Războiul Rece.
Agenda a cuprins discuții privind:
- intensificarea schimburilor comerciale şi economice,
- colaborarea tehnico‑științifică,
- cooperarea culturală și educațională,
- poziții comune privind pacea în Orientul Mijlociu și respectarea rezoluțiilor internaționale privind Golful.
Ali Khamenei, după vizita din România: ascensiunea la putere
După vizita sa în România în februarie 1989, Ali Khamenei, care era atunci președinte al Republicii Islamice Iran, a devenit în iunie‑august 1989 Lider Suprem al Iranului, la câteva luni după moartea fondatorului Republicii Islamice, Ayatollah Ruhollah Khomeini.
În calitate de lider suprem, Khamenei a concentrat întreaga putere politică și religioasă asupra sa, controlând armata, serviciile de securitate, sistemul judiciar și politica externă a Iranului. Sub conducerea sa, Corpurile Gardienilor Revoluției au devenit un pilon central al regimului, iar opoziția politică și disidența internă au fost strict suprimate.
În politica externă, Khamenei a promovat o poziție ferm anti-occidentală și anti-israeliană, susținând grupuri armate aliate în Orientul Mijlociu și continuând dezvoltarea programului nuclear iranian, ceea ce a dus la tensiuni majore și sancțiuni internaționale împotriva Iranului.
În plan intern, el a reprimat proteste majore, printre care Mișcarea Verde din 2009 și revoltele declanșate în 2022‑2023 după moartea lui Mahsa Jina Amini, consolidând un regim autoritar și limitând drastic libertățile civice.
Khamenei a rămas la putere timp de 37 de ani, fiind unul dintre cei mai longevivi și influenți lideri din Orientul Mijlociu din epoca post-Război Rece.
În 28 februarie 2026, el a fost ucis într-un atac aerian în Teheran, iar moartea sa a fost confirmată oficial la 1 martie 2026.
Suporterii îl consideră pe Khamenei responsabil pentru menținerea stabilității și suveranității Iranului, în timp ce criticii îl acuză de autoritarism, implicare în conflicte regionale și reprimarea sistematică a opoziției interne.
Ayatollahul Ali Khamenei a fost ucis în atacurile americane și israeliene asupra Iranului
Citind o declarație a Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului, posturile de televiziune de stat din Iran au confirmat duminică dimineață, 1 martie 2026, moartea ayatollahului Khamenei.
„Liderul și Imamul musulmanilor, Eminența Sa Ayatollahul Seyyed Ali Hosseini Khamenei, pe calea susținerii exaltării sanctuarului sacru al Republicii Islamice Iran, s-a alăturat Împărăției Cerești Supreme”, au anunțat televiziunile iraniene.
Fiica, nepoata, nora și ginerele răposatului lider suprem au fost și ei uciși, în atacurile americane și israeliene asupra Iranului.
Iranul a declarat 3 zile de doliu național.
Ştiri video recomandate
