Deși mulți oameni văd cafeaua doar ca pe o metodă rapidă de a se trezi dimineața, efectele ei asupra organismului sunt mult mai complexe decât simplul aport de cofeină, scrie Earth.
Cercetători din Irlanda au monitorizat 62 de adulți pe parcursul unei perioade de două săptămâni în care au renunțat complet la cafea, urmată de revenirea controlată la consumul obișnuit. Studiul a arătat că această băutură, fie că este cu cofeină sau decofeinizată, modifică semnificativ microbiomul intestinal.
Ce s-a întâmplat după două săptămâni fără cafea
Echipa coordonată de John F. Cryan, profesor la University College Cork, a împărțit participanții în două grupuri: 31 de consumatori zilnici de cafea și 31 de persoane care evitau în mod normal această băutură.
La început, cercetătorii au analizat starea de spirit, memoria, markerii inflamatori, hormonii de stres, bacteriile intestinale și moleculele produse de acestea.
Ulterior, consumatorii de cafea au renunțat complet la băutură timp de 14 zile. După această perioadă, jumătate au revenit la cafea cu cofeină, iar ceilalți la varianta decofeinizată, pentru încă trei săptămâni. Scopul a fost separarea efectelor cofeinei de cele ale altor compuși din cafea.
Cafeaua schimbă compoziția bacteriilor intestinale
Încă de la început, microbiomul consumatorilor de cafea era diferit de cel al persoanelor care nu beau deloc. Unele bacterii prosperau în cazul consumatorilor, în timp ce altele erau mai frecvente la cei care evitau cafeaua.
Diversitatea totală a bacteriilor nu s-a schimbat foarte mult, însă s-au modificat speciile dominante și cele rare.
Un alt studiu asociase deja aceste modificări microbiene cu producția de acizi grași cu lanț scurt în colon, sugerând că efectele cafelei depășesc cu mult energia oferită dimineața.
Scăderea tensiunii și schimbări în intestin
După două săptămâni fără cafea, cercetătorii au observat mai multe modificări importante. Cea mai evidentă a fost scăderea tensiunii arteriale la participanții care consumau anterior cafea zilnic.
În probele analizate au scăzut semnificativ cofeina, produșii rezultați din metabolizarea ei și acidul hipuric, un compus asociat cafelei.
În același timp, anumite bacterii intestinale care prosperau în prezența cafelei au dispărut, iar o moleculă microbiană pe care cafeaua o reducea anterior a revenit la niveluri mai ridicate. Cercetările sugerează că această moleculă poate ajuta la protejarea mucoasei intestinale și la reducerea inflamației.
Efecte asupra memoriei și stării de spirit
La începutul studiului, consumatorii de cafea au avut scoruri mai mari la impulsivitate și reactivitate emoțională și au obținut rezultate mai slabe la testele de memorie.
După două săptămâni fără cafea, aceste valori au revenit la normal.
Somnolența și durerile de cap s-au redus după primele zile de abstinență, iar nivelul de energie a început treptat să revină.
Un rezultat considerat surprinzător de cercetători a fost legat de memorie. După reluarea consumului, doar participanții care au băut cafea decofeinizată au înregistrat îmbunătățiri clare la un test de memorie verbală. Grupul care a revenit la cafea cu cofeină nu a avut aceeași evoluție.
Inflamația din organism s-a modificat
La începutul cercetării, consumatorii de cafea prezentau niveluri mai reduse de inflamație și valori mai ridicate ale unei proteine asociate cu calmarea răspunsului inflamator.
După cele două săptămâni fără cafea, markerii inflamatori au crescut din nou.
Odată cu reluarea consumului, diferențele au devenit evidente: cafeaua cu cofeină a redus din nou inflamația, în timp ce varianta decofeinizată a avut efecte mai slabe și chiar ușor inverse.
Acest lucru sugerează că atât cofeina, cât și ceilalți compuși din cafea influențează sistemul imunitar în mod diferit.
Cofeina nu explică totul
Reintroducerea cafelei decofeinizate a produs aproape aceleași schimbări microbiene ca și cafeaua obișnuită. Unele bacterii au crescut în ambele grupuri, iar anumite substanțe vegetale au reapărut în probele analizate.
Cercetătorii spun că efectele cafelei nu pot fi explicate doar prin cofeină. Cafeaua conține sute de compuși vegetali, acizi și polifenoli care ajung în colon și sunt procesați de bacteriile intestinale.
O descoperire importantă: nivelurile de GABA
Una dintre cele mai interesante observații ale studiului a fost legată de GABA, principalul neurotransmițător asociat cu relaxarea.
Nivelurile de GABA din probele analizate au rămas mai mici la consumatorii de cafea comparativ cu persoanele care nu beau deloc.
Același lucru s-a întâmplat și cu acidul indol-3-propionic, o substanță produsă de microbiom și asociată în alte studii cu o funcție cognitivă mai bună la vârstnici.
Cercetătorii cer mai multe studii
Autorii subliniază că studiul a inclus doar 62 de adulți sănătoși, iar rezultatele nu pot fi extinse automat la toate categoriile de populație.
Totuși, concluziile sugerează că efectele cafelei asupra organismului sunt mult mai ample decât simpla creștere a energiei. Atât cafeaua cu cofeină, cât și cea decofeinizată influențează microbiomul intestinal, inflamația și anumite procese cognitive.
Studiul a fost publicat în revista științifică Nature Communications.
Ştiri video recomandate
