Timp de șase ani, pui de macaci expuși la o toxină, în perioada gestației, au fost separați de mamele lor după naștere și supuși unor experimente științifice, relatează The Guardian. Universitatea din Washington a fost obligată de instanță să predea imaginile cu această cercetare organizației pentru drepturile animalelor Peta, care le-a făcut publice. În clipuri, puii, unii și de două zile, sunt vizibil în suferință.
Imaginile au fost filmate între anii 2017-2019 la Centrul Național de Cercetare asupra Primatelor al Universității din Washington (WaNPRC).
Despărțiți de mame și supuși experimentelor
Puii de maimuță, unii și doar de două zile, au fost folosiți în cercetarea acidului domoic, o toxină produsă de algele marine care se acumulează în fructele de mare și poate îmbolnăvii oamenii. Experimentele au făcut parte dintr-un proiect care a durat șase ani, până în 2020.
În imaginile publicate de Peta pot fi văzuți puii de maimuțe cu electrozi atașați de cap, supuse unor teste menite să stabilească dacă expunerea la acidul domoic în uter le-a afectat creierul.
Puii de maimuță par vizibil în suferință: strâng în brațe pături, își sug degetele, țipă și tresar în timp cercetătorii le rad blana de pe cap și le testează reflexele și memoria.
Acești pui de macaci au fost crescuți în laboratorul din Washington specific pentru acest proiect, care viza studierea neurotoxicității acidului domoic asupra dezvoltării primatelor nonumane.
Cercetătorii le-au administrat zilnic doze de acid domoic unui număr de 32 de femele de macac gestante. După naștere, 28 de pui au fost separați de mamele lor, hrăniți cu biberonul și ținuți în incubatoare, înainte de a fi cazați individual, la vârsta de trei săptămâni.
„Aceste maimuțe sunt atât de tinere încât încă au blana neagră distinctivă a macacilor nou-născuți, însă în loc să fie lângă mamele lor, se agață de perne pe mese de metal”, a spus dr. Lisa Jones-Engel, consilier științific principal al Peta pentru probleme legate de primate.
În sălbăticie, macacii trăiesc în grupuri sociale unite. Puii au nevoie de îngrijirea maternă pe termen lung pentru a se dezvolta din punct de vedere social și comportamental și nu se pot dezvolta normal fără mamele lor, a spus dr. Malene Hansen, specialistă în macaci cu coadă lungă.
„Este lipsit de etică să desfășori cercetări în care puii de macac sunt separați de mamele lor. Punct”, a spus aceasta.
WaNPRC a declarat pentru publicația The Guardian: „Recunoaștem că cercetările care implică pui de animale ridică întrebări importante privind bunăstarea acestora. Relațiile cu mama și dezvoltarea socială timpurie sunt aspecte importante în ceea ce privește bunăstarea primatelor nonumane. Personalul nostru cu experiență în medicina veterinară și îngrijirea animalelor are competențe specializate în îngrijirea primatelor, inclusiv în creșterea puilor în pepiniere specializate”.
Proiectul s-a desfășurat între 2014 și 2020 și a beneficiat de finanțare de peste 4,2 milioane de dolari din partea Institutelor Naționale de Sănătate din SUA (NIH). Unele experimente au durat ani întregi. Potrivit Peta, maimuțele au fost ucise după încheierea experimentelor.
NIH afirmă că tratează cu maximă seriozitate îngrijirea și utilizarea animalelor de laborator: „Toate animalele folosite în cercetările finanțate de NIH sunt protejate prin legi, reglementări și politici concepute pentru a asigura utilizarea celui mai mic număr posibil de animale și pentru a acorda prioritate bunăstării acestora”.
Potrivit WaNPRC, în prezent, centrul nu desfășoară studii care implică pui de primată, însă protocoalele pentru astfel de cercetări sunt încă active.
„Nu există nicio justificare morală. Nu poți susține că folosești primate pentru că sunt atât de asemănătoare cu noi, iar apoi să iei un pui de lângă mama lui și să faci experimente pe el. Nu ai face niciodată așa ceva unui pui de om. Cruzimea are și consecințe biologice: separarea de mamă modifică fiziologia, imunitatea, comportamentul și dezvoltarea puiului, denaturându-i reacția la substanța sau boala care face obiectul studiului”, a spus Jones-Engel.
Înainte de Peta, dr. Lisa Jones-Engel a fost cercetătoare în domeniul primatelor la Universitatea din Washington și are o experiență de 35 de ani ca primatolog. Trecerea sa de la cercetarea pe animale la activism este documentată într-un nou film, Sentient.
În prezent, una dintre cele mai vocale critice ale Universității din Washington, Jones-Engel a spus că imaginile oferă o perspectivă rară asupra experimentelor desfășurate pe maimuțe.
„Timp de decenii, termenul 'cercetare asupra primatelor' a ascuns realitatea din interiorul laboratoarelor. Aceste videoclipuri dezvăluie suferința și ridică o întrebare fundamentală: de ce mai funcționează aceste centre?”, afirmă ea.
Peta cere să fie închise toate cele șapte centre naționale de cercetare pe primate din Statele Unite.
Universitatea din Washington, obligată să predea imaginile
Imaginile se referă la un program de cercetare derulat în Laboratorul de Cercetare asupra Puilor de Primată al Universității din Washington încă din 1971 și apar pe fondul unui conflict de lungă durată între Peta și universitate.
Într-un proces intentat în 2020, Peta a contestat modul în care instituția a gestionat solicitările de acces la documente publice.
Instanța a decis că universitatea a încălcat legea, deoarece nu a căutat în mod adecvat documentele solicitate. Cazul a scos la iveală distrugerea sistematică a fotografiilor și înregistrărilor video în cadrul instituției.
Imaginile au fost puse la dispoziția Peta în septembrie 2026, ca răspuns la o solicitare de acces la documente. Videoclipurile au fost filmate între 2017 și 2019.
WaNPRC susține că studiile efectuate pe maimuțe au contribuit la înțelegerea modului în care expunerea prenatală la acidul domoic poate afecta învățarea și memoria. „Aceste rezultate rămân relevante pentru sănătatea publică”, au afirmat reprezentanții centrului.
Cu toate acestea, nu există dovezi clare că experimentele au dus la modificarea recomandărilor de sănătate publică.
Experimentele pe maimuțe continuă
Deși cercetările privind acidul domoic s-au încheiat în 2020, documentele arată că WaNPRC a continuat să crească, să cumpere și să folosească maimuțe, inclusiv pui, pentru studierea unor virusuri precum virusul Epstein-Barr și HIV.
Într-un studiu din 2021, 25 de pui de macac rhesus au fost infectați cu virusul imunodeficienței simiene (SIV), strâns înrudit cu HIV.
Oamenii de știință voiau să afle de ce unii pui dezvoltă SIDA mai repede decât alții. Puii infectați au suferit episoade severe de stres, diaree cronică și pierdere accentuată în greutate, înainte de a fi uciși pentru efectuarea autopsiilor.
Într-un alt studiu, 10 pui de maimuță au fost separați de mamele lor în primele două zile de la naștere pentru testarea unui vaccin experimental împotriva virusului Epstein-Barr.
Susținătorii acestor cercetări afirmă că asemănările biologice dintre oameni și primatele nonumane fac din maimuțe subiecți utili pentru studierea bolilor umane. Cu toate acestea, decenii de cercetări pe animale nu au dus încă la obținerea unui vaccin împotriva HIV aprobat pentru utilizare.
Dr. Jarrod Bailey, cercetător în domeniul științelor medicale, susține că diferențele biologice fac ca experimentele pe maimuțe să nu conducă adesea la tratamente pentru boli umane, inclusiv HIV/SIDA, Alzheimer și Parkinson.
„Noi plătim prețul prin tratamente care eșuează, iar maimuțele plătesc cu viața lor. Renunțarea treptată la experimentele pe maimuțe ar fi benefică pentru toate primatele, inclusiv pentru oameni”, afirmă el.
Universitatea din Washington a transmis că își menține angajamentul de a înlocui, a reduce și a perfecționa experimentele pe animale prin tehnologii emergente și îmbunătățirea îngrijirii acestora, dar continuă să susțină că „studiile pe animale rămân necesare pentru anumite întrebări științifice complexe”.
În Statele Unite, agențiile federale se îndreaptă către reducerea testării pe animale în favoarea unor noi metodologii de cercetare, inclusiv tehnologia organelor pe cip și modelarea computerizată. NIH investește, de asemenea, în alternative bazate pe modele biologice umane.
Cu toate acestea, cercetarea pe primate rămâne larg răspândită: în 2025, peste 106.000 de maimuțe erau ținute în unități din Statele Unite, cu 1,5% mai multe decât în 2024, iar între 2025 și 2026 au fost importate din Asia și Africa peste 32.000 de primate pentru a fi folosite în laboratoare.
