O simplă mușcătură de căpușă poate avea consecințe neașteptate. În unele cazuri, aceasta poate declanșa o afecțiune rară numită sindromul Alpha-Gal, o formă de alergie la carne care îi poate împiedica pe cei afectați să mai consume carne roșie și alte produse de origine animală, potrivit CDC.
Ce este sindromul Alpha-Gal?
Sindromul Alpha-Gal (AGS) este o alergie potențial severă, asociată cu mușcăturile anumitor specii de căpușe. Afecțiunea este provocată de o moleculă numită galactoză-α-1,3-galactoză, cunoscută pe scurt drept Alpha-Gal.
Această substanță se găsește în mod natural în organismul majorității mamiferelor, însă nu și la oameni. De asemenea, poate fi prezentă în saliva unor căpușe.
Atunci când o căpușă mușcă un om, Alpha-Gal poate ajunge în sânge prin intermediul salivei sale. Sistemul imunitar poate interpreta molecula ca pe o amenințare și poate dezvolta o reacție alergică. Ulterior, simptomele apar după consumul de carne roșie sau al altor produse provenite de la mamifere.
Din acest motiv, sindromul Alpha-Gal este cunoscut și drept „alergia la carne roșie” sau „alergia la carne provocată de mușcătura de căpușă”.
Sute de mii de persoane ar putea fi afectate
Specialiștii estimează că numărul persoanelor care suferă de această afecțiune este mult mai mare decât cel raportat oficial. În Statele Unite au fost identificate peste 110.000 de cazuri suspecte între 2010 și 2022, însă cercetătorii consideră că numărul real al celor afectați ar putea ajunge la aproximativ 450.000.
Ce alimente trebuie evitate
Persoanele diagnosticate cu sindrom Alpha-Gal sunt sfătuite, de regulă, să renunțe la consumul de carne provenită de la mamifere, inclusiv:
- carne de vită;
- carne de porc;
- carne de miel;
- carne de vânat;
- carne de iepure.
În unele cazuri, pot fi necesare restricții și în privința produselor lactate sau a anumitor medicamente și produse care conțin compuși derivați din mamifere.
Cine este expus riscului
Cercetările arată că sindromul Alpha-Gal este strâns legat de mușcăturile de căpușe, însă oamenii de știință încearcă încă să înțeleagă de ce doar unele persoane dezvoltă această alergie.
Boala este întâlnită mai ales la adulți, dar poate apărea la orice vârstă. De asemenea, nu toate persoanele mușcate de căpușe vor dezvolta sindromul.
Cum poate fi prevenită
Cea mai eficientă metodă de prevenție este evitarea mușcăturilor de căpușe. Specialiștii recomandă purtarea hainelor care acoperă pielea în zonele cu vegetație înaltă, utilizarea substanțelor repelente și verificarea atentă a corpului după plimbările în natură.
Reducerea expunerii animalelor de companie la căpușe poate contribui, de asemenea, la scăderea riscului.
Cum se stabilește diagnosticul
Diagnosticul este pus de medic pe baza mai multor elemente:
- examen clinic;
- istoricul simptomelor și al expunerii la căpușe;
- analize de sânge care identifică anticorpii produși împotriva moleculei Alpha-Gal.
În anumite situații, medicul poate recomanda și teste alergologice pentru a verifica reacțiile la carne de porc, vită sau alți alergeni.
Cum se trăiește cu această alergie
Sindromul Alpha-Gal necesită monitorizare medicală și colaborarea cu un alergolog. Simptomele pot varia de la forme ușoare până la reacții severe, care pot pune viața în pericol.
Un aspect particular al acestei afecțiuni este că reacțiile nu apar întotdeauna la fiecare expunere. Unele persoane pot tolera anumite produse într-o zi și pot dezvolta simptome la o altă expunere, chiar dacă este vorba despre același aliment.
Tocmai de aceea, identificarea surselor de Alpha-Gal și evitarea lor reprezintă principala metodă prin care pacienții își pot controla boala și preveni reacțiile alergice.
Ştiri video recomandate
