Virologul american Charles Rice a fost premiat cu Premiul Nobel pentru Medicină acum cinci ani, pentru rolul său esenţial în descoperirea virusului hepatitei C, un virus care distruge ficatul şi care se poate transforma într-un cancer mortal. Cercetările lui au dus la crearea unui tratament revoluţionar în 2007 de către chimistul Michael Sofia: sofosbuvirul. Virologul a mărturisit că este revoltat de preţul de distribuire a tratamentului, deşi costul de producţie este de aproximativ 100-200 de dolari, scrie publicaţia spaniolă El Pais.
Rice, în vârstă de 72 de ani, își amintește că, în tinerețe, nu știa ce va face cu viața lui – urmase chiar un "curs de poezie spaniolă și realism magic". A lucrat în diverse locuri: inspector de roșii la o fabrică de ketchup, supraveghetor de benzi transportoare la o fabrică de conserve de piersici, om de serviciu într-un club unde curăța toaletele după petreceri.
"Sunt destul de bun la asta, sunt rapid și las o strălucire persistentă", glumește el.
După ce și-a terminat studiile în zoologie, a plecat cu câțiva prieteni într-o călătorie prin cele două Americi, într-o dubă Volkswagen, fără o destinație precisă. După luni de drum, a ajuns în Argentina.
Ca virolog la Universitatea Washington din St. Louis, Rice s-a confruntat cu o provocare. Oamenii de știință Harvey Alter și Michael Houghton descoperiseră un virus necunoscut la persoane care dezvoltaseră hepatită după transfuzii. În 1997, Rice și colegii săi au demonstrat că acest virus era cauza bolii.
"Descoperirea a fost esențială pentru dezvoltarea testelor de sânge și a unor noi medicamente care au salvat milioane de vieți", arată comunicatul Premiului Nobel.
Aflat recent în Valencia, ca membru al juriului Premiilor Rei Jaume I, Rice a mărturisit că preţul de distribuire este "enorm" în ciuda preţului de producţie.
"Inițial, o mare parte din problemă a fost prețul cerut de companii. Când sofosbuvirul a apărut, acum aproximativ zece ani, costa 84.000 de dolari de persoană. Este o sumă enormă, dar compania a susținut că dezvoltarea a fost extrem de costisitoare. Gilead a cumpărat medicamentul de la o companie de biotehnologie, Pharmasset, cu 11 miliarde de dolari și a trebuit să finanțeze și studiile clinice de fază 3, adică teste pe sute de persoane. Așa că au investit mult. Întrebarea este: cum stabilești un preț care să-ți acopere costurile, dar care să fie și accesibil? Nu știu exact cum au făcut acest calcul, dar 84.000 de dolari mi s-a părut un preț descurajant, mai ales în comparație cu costul de fabricație", a spus el.
Preţul de producţie a sofosbuvirului este de aproximativ 100-200 de dolari. Laureatul crede că "este o tragedie că avem un medicament capabil să vindece boala, dar accesul la el este limitat de preţ".
"Între 100 și 200 de dolari. Sigur, acești bani nu includ investiția inițială și studiile clinice, dar chiar și așa, te-ai aștepta la un preț mai apropiat de costul de producție. E o tragedie că avem un medicament capabil să vindece boala, dar accesul la el este limitat de preț, printre alte motive. În unele țări, s-au negociat prețuri mai mici. Egiptul, de exemplu, avea o rată de infectare uriașă – 10% din populație. Guvernul a încheiat un acord cu compania, iar medicamentul a fost produs local, la un preț suportabil pentru sistemul public de sănătate. A fost unul dintre cele mai de succes programe. Spania a urmat un model similar și a reușit să trateze 90% din populația infectată. Și în alte țări africane medicamentul e livrat la prețuri reduse, dar totul se mișcă foarte lent. Trăim într-o lume în care profitul e forța motrice, și asta afectează grav accesul la tratamente. Pentru unele boli, nu se dezvoltă deloc medicamente, pentru că nu sunt suficient de profitabile", a deplâns el.
Potrivit unui studiu Harvard, au fost investiţi 61 de milioane de dolari din bani publici pentru dezvoltarea sofosbuvirului. Rice spune că "este o sumă relativ mică", deoarece "banii publici au susţinut cercetarea fundamentală".
"Este o sumă relativ mică. Banii publici au susținut cercetarea fundamentală, cum a fost a noastră – partea preclinică, identificarea mecanismelor virusului și a potențialului terapeutic. Aceasta e o componentă crucială, dar doar o mică parte din costul total al dezvoltării. Gilead a plătit 11 miliarde pentru achiziție și a investit apoi în teste clinice", a spus el.
Omenirea a eradicat, până acum, doar variola. Întrebat dacă ar putea fi hepatita C a doua boală eradicată, Rice crede că "realitatea e mai complicată".
"Avem tratamente eficiente, dar realitatea e mai complicată. Francis Collins, fost director al Institutului Național de Sănătate, a susținut o inițiativă de eradicare a hepatitei C până în 2030. Administrația Biden alocase circa 10 miliarde de dolari pentru asta", a spus el.
"Este o perioadă destul de sumbră pentru cercetarea medicală. Îmi place un citat de la Mary Lasker, care a fost o mare susținătoare a conceptului Institutului Național de Sănătate în urmă cu multe decenii: "Dacă crezi că cercetarea este scumpă, încearcă boala", a subliniat el.
Prevenirea bolilor este mult mai ieftină decât vindecarea.
"Capacitatea noastră de a răspunde la următoarea pandemie este mult mai rea decât răspunsul nostru la COVID-19, care a fost departe de a fi cel mai bun pe care l-am putut face. Este teribil. După experiența COVID-19, am crezut că vom avea în sfârșit o nouă epocă de aur pentru cercetarea bolilor infecțioase, dar acest spirit a durat câțiva ani, iar apoi, practic, toate acele programe care erau în vigoare au fost oprite", a concis el.
Ştiri video recomandate
