Peninsula Iberica, din care fac parte Spania și Portugalia, se află într-un proces lent de rotație din est spre vest, în sensul acelor de ceasornic, ca urmare a apropierii continue dintre placa africană și cea eurasiatică. Mișcarea, deși are loc de mulți ani, poate avea consecințe geologice majore pe termen foarte lung, inclusiv închiderea completă a Mării Mediterane, scrie El Pais.
Plăcile tectonice pe care se sprijină Spania, Portugalia și nordul Africii se apropie treptat, comprimând scoarța terestră cu câțiva milimetri în fiecare an. Cercetătorii spun însă că acest proces ar putea duce la unirea Africii cu Europa în zona vestică, iar sudul Peninsulei Iberice fie va fi orientat spre continentul american, fie se va contopi cu zona Ceuta, enclavă spaniolă din nordul Africii.
Mișcarea plăcilor tectonice, explicată de cercetători
Scoarța Pământului este fragmentată în plăci tectonice care „plutesc” pe un strat inferior mai fluid al mantalei. Mișcarea acestor plăci explică apropierea sau îndepărtarea continentelor, deschiderea sau închiderea mărilor, dar și apariția cutremurelor și a erupțiilor vulcanice.
„Plăcile eurasiatică și africană se apropie cu o viteză cuprinsă între patru și șase milimetri pe an”, explică Asier Madarieta, cercetător la Universitatea din Țara Bascilor (UPV). El subliniază că, spre deosebire de limita clară dintre plăci din zona Atlanticului și Algeriei, frontiera tectonică din sudul Peninsulei Iberice este mult mai difuză și complexă.
Ce se întâmplă sub vestul Mediteranei
Studiul, publicat în revista științifică Gondwana, analizează procesele dinamice care au loc în această zonă de contact imprecis. În vestul Mării Mediterane, limita dintre plăcile eurasiatică și africană este influențată de mișcarea regiunii de sub Insula Alborán, situată în largul coastei sudice a Spaniei. Această zonă se deplasează spre vest, determinând apropierea lanțului muntos Baetic din sudul Spaniei de Munții Rif din Maroc.
Convergența nu este frontală, ci oblică, ceea ce face ca sudul Spaniei și Portugalia să se rotească lent în sensul acelor de ceasornic. „Până acum nu aveam o imagine clară a modului în care arată această limită tectonică și a proceselor geodinamice care au loc acolo”, precizează Madarieta.
Rolul Arcului Gibraltar
Cercetătorii au folosit senzori de poziționare geodezică, date satelitare și informații provenite din cutremure recente pentru a corela deformările scoarței terestre cu mișcările de la suprafață. Un element-cheie în acest mecanism este Arcul Gibraltar, un lanț muntos submarin care leagă cele două continente.
„La est de Strâmtoarea Gibraltar, crusta Arcului Gibraltar absoarbe o mare parte din deformarea generată de coliziunea dintre Africa și Eurasia, împiedicând transmiterea tensiunilor către Peninsula Iberică”, explică geologul. În schimb, la vest de strâmtoare, coliziunea este directă, iar tensiunile rezultate pot împinge Peninsula Iberică dinspre sud-vest, provocând rotația sa lentă.
Ştiri video recomandate
