Pentru prima dată, oamenii de știință au reușit să aducă dovezi genetice directe privind bacteria care a provocat Ciuma lui Iustinian, considerată prima pandemie documentată din istorie, izbucnită acum aproape 1.500 de ani în bazinul estic al Mediteranei, scrie Futurity.
Descoperirea aparține unei echipe interdisciplinare de la University of South Florida și Florida Atlantic University, în colaborare cu specialiști din India și Australia. Cercetătorii au identificat Yersinia pestis, microbul care provoacă ciuma, într-o groapă comună din vechiul oraș Jerash (Iordania), aflat în apropierea epicentrului istoric al pandemiei.
Dovada care lipsea
Până acum, se știa doar din relatările scrise că între anii 541–750 e.n., o epidemie devastatoare a ucis zeci de milioane de oameni, a slăbit Imperiul Bizantin și a schimbat cursul civilizației occidentale. Dar lipsea proba biologică directă. Analiza ADN-ului antic extras din dinții unor victime a confirmat că toate purtau aceeași tulpină de Y. pestis, semn al unui focar rapid și letal, exact cum descriau cronicile vremii.
„Această descoperire oferă dovada definitivă pe care o căutam de secole”, a declarat Rays H. Y. Jiang, coordonatorul studiului. „Până acum aveam doar relatări, dar nu și confirmarea științifică a prezenței ciumei în inima imperiului.”
De la hipodrom la cimitir de urgență
Locul descoperirii – hipodromul roman din Jerash – ilustrează dramatismul momentului: un spațiu construit pentru spectacole și mândrie civică a fost transformat într-un cimitir de masă în vreme de catastrofă.
Un tipar al pandemiilor
Un studiu asociat arată că Y. pestis circula printre oameni cu mult înainte de Ciuma lui Iustinian și că marile pandemii ulterioare – inclusiv Moartea Neagră din secolul al XIV-lea – nu au provenit dintr-o singură tulpină ancestrală, ci au izbucnit independent, din rezervoare animale. Acest tipar, repetitiv și imprevizibil, contrastează cu pandemia de COVID-19, declanșată de un singur eveniment de transmitere la om.
Relevanța pentru prezent
Deși mult mai rară astăzi, ciuma nu a dispărut. Recent, un locuitor din Arizona a murit de ciumă pneumonică, iar un caz a fost confirmat în California – dovezi că bacteria continuă să circule.
„Luptăm cu ciuma de mii de ani și încă mai face victime”, avertizează Jiang. „Așa cum s-a întâmplat și cu COVID-19, nu o putem eradica complet.”
Cercetătorii extind acum investigațiile în Italia, la Lazaretto Vecchio din Veneția, una dintre cele mai mari necropole din perioada Marii Ciume, unde peste 1.200 de probe așteaptă să fie analizate. Studiul promite să ofere noi perspective asupra felului în care societățile timpurii au încercat să gestioneze crizele sanitare și cum acestea au modelat memoria colectivă.
Ştiri video recomandate
